Dr. Adnan Mustafa, medic primar cardiolog din cadrul Spitalului Județean Constanța, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Focus Press, despre necesitatea efectuării unui test de efort, rolul acestei investigații și situațiile în care poate fi recomandată. Medicul explică pe înțelesul tuturor în ce constă testul și ce informații poate oferi acesta despre activitatea inimii.
Testul de efort reprezintă o investigație neinvazivă pe care dr. Adnan Mustafa o consideră importantă în evaluarea anumitor pacienți, deși ar părea de speriat acest proces. Potrivit medicului, investigația trebuie însă efectuată ținând cont de particularitățile fiecărui pacient.
Acesta atrage atenția asupra diferenței dintre testul de efort și investigațiile invazive. În cazul unor suspiciuni serioase sau al unei urgențe, precum infarctul, coronarografia poate fi necesară, însă atunci când situația permite o investigație neinvazivă, aceasta poate reprezenta o etapă importantă de orientare a pacientului.
Cum se desfășoară testul de efort?
Conform dr. Adnan Mustafa, testul de efort presupune două elemente importante. Pacientul este supus unui efort controlat, care crește progresiv, în timp ce medicii urmăresc atingerea unui anumit prag de puls, calculat în funcție de vârsta acestuia. Odată atins pragul respectiv, inima este supusă unui efort maximal considerat, iar eventualele semne de suferință cardiacă pot deveni mai ușor de observat.
„Pacienții îți mai spun: «Păi fac oricum efort, nu mă deranjează nimic în efort». Diferența e că tu, dacă faci un efort și vezi că obosești sau ceva, e o reacție firească a organismului de conservare. Te oprești sau reduci efortul cât să nu tragi de tine să obosești sau să te doară”, a explicat dr. Mustafa.
Ce este important de punctat, în timpul acestui test, efortul este crescut controlat, astfel încât pacientul să ajungă la un nivel superior de solicitare. În acest fel pot fi observate simptome sau modificări care nu apar neapărat în timpul activităților obișnuite.
Electrocardiograma este urmărită în timp real
Un alt element important al testului este monitorizarea activității electrice a inimii. Pacientul este conectat la electrozi, iar electrocardiograma este efectuată și urmărită în timp real pe durata efortului.
„În momentul acela electric apar niște modificări pe care pacientul care face efort acasă n-are cum să le știe. Noi le vedem în timp real pe ecranul pe care urmărim testul”, a explicat dr. Adnan Mustafa.
Testul de efort poate fi important și după infarct sau montarea unui stent
Investigația poate avea un rol și în cazul pacienților care au trecut deja printr-un infarct sau au beneficiat de proceduri de revascularizare și montare de stenturi.
Nu orice pacient poate face testul de efort
Un aspect important: testul de efort nu trebuie efectuat automat în cazul oricărui pacient. Unii pacienți nu îl pot afectua. Dr. Mustafa a oferit exemple: pacienții cu probleme valvulare, gonartroză sau proteză de șold, persoane care nu pot susține fizic efortul necesar.
„Trebuie să fii foarte orientat pentru cine faci testul”, a conchis medicul. Acesta mai spune că pacientul trebuie să poată duce efortul la un nivel suficient de ridicat.
Cât de precis este testul?
Dr. Adnan Mustafa a punctat valori de aproximativ 70-80%, pe care le consideră suficiente pentru ca investigația să reprezinte un instrument important de orientare.
„Rămâne o unealtă de bază pe care o avem noi în cardiologie cu care putem orienta un anumit pacient în a merge mai departe ca investigații sau nu”, a concluzionat dr. Adnan Mustafa.
Controalele cardiologice nu ar trebui făcute doar atunci când apar simptome
Îngrijorător:: Dr. Adnan Mustafa a vorbit despre pacienți foarte tineri care au ajuns să prezinte probleme severe, inclusiv un pacient în vârstă de 35 de ani căruia i-au fost descoperite leziuni importante și care a avut nevoie de montarea unor stenturi.
Astfel, medicul consideră că evaluarea cardiologică nu ar trebui amânată până în momentul în care apar simptome severe.
„Nu trebuie să-l faci doar când nu mai poți de durere sau când e ceva rău. E bine să faci un control cardiologic”, a explicat dr. Mustafa.
Loredana BADEA
