Depistarea precoce a cancerului de sân salvează vieți, însă în România lipsește încă un program național real de screening, a subliniat dr. Alex Gavrilă, medic primar radiologie și imagistică medicală la Medhouse, în cadrul conferinței „Cancerul de sân – de la prevenție la terapii inovatoare de tratament“, organizată la Constanța.
Depistarea precoce, cheia supraviețuirii
Potrivit medicului, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei, depășind deja cancerul bronhopulmonar. „Cancerul nu doare în 96% din cazuri. Primul simptom nu e durerea, ci o anomalie palpatorie. Dacă nu doare, pentru femeie nu e o urgență, iar de aceea descoperim încă multe tumori în stadii avansate, unele inoperabile din cauza metastazelor“, a explicat dr. Alex Gavrilă.
El a subliniat că depistarea precoce este cheia supraviețuirii: o tumoră descoperită sub un centimetru oferă o rată de supraviețuire de 98%. Totuși, România nu are un sistem de screening eficient, deși Uniunea Europeană a cerut statului să asigure aceste servicii persoanelor asigurate. „Nu putem vorbi de prevenție prin screening dacă nu-l facem pe un target de peste 80% din femei și dacă nu-l derulăm cel puțin zece ani. Nu putem spune că am scăzut mortalitatea doar pentru că am făcut o caravană și am consultat 100 de femei“, a precizat medicul.
Vârfuri de incidență și limitele screeningului
În timpul conferinței, dr. Alex Gavrilă a contrazis-o de câteva ori pe prof. dr. Ece Dilege, chirurg mamar la Koç Healthcare (Turcia), legat de prevenție și screening. „Doamna doctor din Turcia a spus la un moment dat «clinic», dar dacă e clinic, deja nu mai e prevenție. Clinic înseamnă că am simțit leziunea. Screening înseamnă să ne controlăm când nu avem nimic“, a punctat specialistul, atrăgând atenția și că acum și în România există aparatura necesară performantă, nu doar în Turcia.
El a explicat că, în România, se practică mai degrabă un „screening de oportunitate“, adică fiecare femeie își face investigațiile din proprie inițiativă și pe cheltuiala proprie, de cele mai multe ori. Ca recomandări, după vârsta de 40 de ani se indică o mamografie o dată la doi ani, completată de o ecografie pentru sânii denși. Pentru femeile sub 40 de ani, prima opțiune rămâne ecografia.
Dr. Gavrilă a adăugat că există două vârfuri majore de incidență ale cancerului mamar, la nivel mondial – în jurul vârstelor de 55 și 65 de ani, o altă opinie diferită de cea a chirurgului mamar de la Koç Healthcare. „Chiar dacă a scăzut mult vârsta la care apare cancerul de sân, aceste vârfuri rămân constante“, a precizat el. De asemenea, studiile suedeze arată că screeningul se oprește, în general, la vârsta de 70 de ani, întrucât tumorile apărute mai târziu evoluează lent și pot duce la tratamente inutile pentru paciente vârstnice.
Tehnologie modernă, nu și specialiști
Medicul constănțean a insistat și asupra faptului că ecografia nu trebuie confundată cu screeningul. „Ecografia nu este o metodă de screening. Să încetăm prostiile care se spun aiurea. Fac toți ecografie și spun că e screening, dar nu e, sub nicio formă“, a declarat dr. Gavrilă.
El a explicat că mamografia rămâne metoda standard pentru depistarea cancerului mamar, fiind singura capabilă să identifice și să caracterizeze microcalcificările, iar ecografia este prima de recomandat pentru pacientele cu vârsta sub 40 de ani și pentru biopsiile ghidate imagistic.
„Din fericire, acum nu mai ducem lipsă de aparate, ci de specialiști. Problema este resursa umană, nu tehnologia. (…) La MedHouse folosesc un ecograf Philips cu sondă de 2.000 de cristale, în condiții în care un ecograf normal are 128 de cristale. (…) Mă bucur că la Medhouse lucrez cu medicul anatomo-patolog pe care consider că e cel mai experimentat în cancer de sân, Bogdan Fetica, care a ieșit la Institutul Oncologic Cluj. El este cel care ține cursurile pentru cancerul de sân anatomo-patologilor“, a mai adăugat medicul.
Mituri demontate: mamografia și biopsia
Dr. Alex Gavrilă a ținut să demonteze și două dintre cele mai frecvente temeri ale pacientelor. „Mamografia nu mai doare. În trecut era o problemă, dar acum există aparate performante, digitale, care controlează obiectiv compresia“, a explicat medicul.
Totodată, acesta a subliniat că în niciun fel nu este justificată temerea că, odată făcută biopsia la o tumoră, se declanșează de acolo plecarea în masă a celulelor canceroase, precizând că este un mit răspândit fără bază medicală.
Dr. Alex Gavrilă a vorbit și despre importanța deciziilor chirurgicale echilibrate în tratarea cancerului mamar, subliniind că uneori, dorința pacientelor de a scăpa complet de boală prin intervenții radicale poate duce la frustrări ulterioare.
„Dacă o femeie vine la început cu ideea «scoatem tot, să scap», după șase luni poate apărea o frustrare foarte mare. E bine de la început să lăsăm femeii ce trebuie, nu să scoatem inutil, pentru că nici nu aduce beneficii în timp“, a susținut medicul constănțean.
Valentin ISPAS
