Ziua Principatelor Unite, un moment important în istoria României, a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza devine domn al Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii a fost bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, care s-a dovedit a fi ireversibilă.
Concret, faptelele istorice ne arată faptul că alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate a avut loc prima dată la 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar apoi, delegația acestuia a plecat spre Țara Românească pentru recunoașterea alegerilor, ulterior la 24 ianuarie acesta a fost ales domn și în Țara Românească.
Despre această zi importantă pentru noi, românii, au vorbit, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Focus Press, în cadrul rubricii „File de istorie, cercetătorul științific de la Muzeului de Istorie Națională și Arheologie (MINAC), Lavinia Dacia Dumitrașcu și colecționarul de artă, Andrei Neagu (ArtAntik).
Lavinia Dumitrașcu, cercetător științific din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie (MINAC) a luat cuvântul și a explicat de ce este importantă această zi pentru români, Ziua Unirii Principatelor Române.
„Este prima etapă a realizării statului național român, pentru ca vorbim despre mica unire, atunci s-au unit două dintre țările române. Cea de-a doua etapă, 1877- 1878, după Războiul de Independență, revenirea Dobrogei la țară, iar apoi marea unire de la 1 decembrie 1918- Alba Iulie. Nouă nimeni nu ne-a dat nimic de pomană. La 1859, poporul român a impus dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, iar marile puteri nu au avut decât să accepte dorința românilor. După un război ruso-turc în care ai noștri și-au pierdut viețile pe câmpul de luptă, meritam revenirea Dobrogei la țară, iar momentul 1918 venea după un război mondial”, a spus Lavinia Dacia Dumitrașcu.

Dar de ce este atât de importantă data de 24 ianuarie 1859? Lavinia Dacia Dumitrașcu spune că am trecut peste impunerile marilor puteri. În 1856, la Tratele de Pace de la Paris a fost instaurată o garanție colectivă a marilor puteri asupra principatelor neunite atunci și au fost înființate adunarilr ad-hoc, care în Moldova erau împărțite între unioniști (Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu), alături luptători la Revoluția din 1848 și separatiștii care nu erau atât de separatiști pentru că nu voiau unirea, ci pentru că le era teamă, teamă ca atunci când capitala se va muta la București, Moldova să nu își piardă din importanță.
„Ajungem la 1857 când Vogoride falsifică alegerile și iese domn al Moldovei, istoria se repetă iar noi nu am învățat nimic. În istoria din 1859 un rol foarte important l-a reprezentat magnetul pe care îl reprezenta Alexandru Ioan Cuza pentru femei. Se știe ca era un bărbat foarte frumos, educat, calculat. Soția lui Vogoride, o unionistă, i-a înmânat lui Negruzzi scrisorile din care rezulta falsifica alegerile, iar acesta le-a publicat la Bruxelles. A urmat o perioadă în care Imperiul Otoman trebuia să anuleze alegerile, n-au făcut-o, fapt pentru care Marile Puteri au rupt legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman”, mai spune Lavinia Dacia Dumitrașcu.
„Un mare scandal diplomatic”, spune colecționarul Andrei Neagu (ArtAntik). „Acest scandal a fost iscat de o femeie îndrăgostită. Ecaterina Cocuța Conachi, pe numele ei, soția lui Nicolae Vogoride, o unionistă îndrăgostită de Alexandru Ioan Cuza, a înterceptat corespondența privată a soțului ei. Acest fapt a adus la realuarea alegerilor. În istoria modernă a României avem exemplu de alegeri anulate. Scopul Imperiului Otoman a fost de a împiedica această unire, de aceea l-au și pus, prin falsificarea alegerilor, pe Nicolae Vogoride domn al Moldovei”.

„A urmat apoi conferința de la Paris unde Marile Puteri au hotărât pentru Țara Românească și Moldova, doi domni, două capitale, două guverne și așa mai departe, singurul element comun era Curtea de Casație și Justiție de la Focșani. Noi trebuia să ținem cont de această impunere a Marilor Puterile. În 1859, în Moldova, pentru că acolo începe totul, pe 5 ianuarie, este ales Alexandru Ioan Cuza, dar nu el a fost inițial preferatul. Preferatul a fost Grigore Mihail Sturza, care era o marionetă a rușilor. Se află acest lucru, iar Alexandru Ioan Cuza este ales domn. Rușii încearcă asasinarea lui Mihail Kogalniceanu. Plecând delegația spre Înalta Poartă pentru a anunța acest lucru, se opresc în Țara Românească și le-a venit ideea de a-l impune aici pe Alexandru Ioan Cuza și se realizează o mișcare a poporului, vin 30.000 de oameni care fac miting, așa cum spunem astăzi și este ales. Astfel ajunge domn al Moldovei și Țării Românești, care în continuare trebuia să aibă două capitale, două guverne, doar că Alexandru Ioan Cuza realizează acest statut dezvoltător al Convenției de la Paris și va reuși treptat să realizeze această uniune”, a conchis Lavinia Dumitrașcu.
Ulterior, în anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
Pentru declarații complete, vă invităm să urmăriți video complet.
L.M.