Centrul de Scafandri din Constanța este structură unică din cadrul Armatei României, fiind singura instituție acreditată să breveteze, antreneze și să certifice profesioniștii din lumea subacvatică, atât pentru sistemul național de apărare, cât și din mediul civil. Aici, fiecare scafandru este pregătit să intervină în cele mai complexe situații: de la activități de cercetare, până la salvări în medii extreme sau misiuni militare. Fiecare cursant parcurge trepte clare de calificare, un curs care durează zece săptămâni, dar înainte de asta este nevoie de o perioadă de selecție, care constă în probe fizice și anumite probe de uscat și de bazin, o vizită medicală și un test în laboratorul hiperbar – testul de aptitudini și testul de toleranță la oxigen. Revenind la Centrul 39 de Scafandri, aici funcționează noul Sistem de Scufundare Simulată LH-300, care a intrat în dotare la finalul anului 2022. Sistemul este produs în România și este complet automatizat, conferind un grad de siguranță maximă scafandrilor în timpul testelor și antrenamentelor. Acesta dispune de un simulator și de două barocamere fixe, dintre care una pentru scufundări până la adâncimi de 300 de metri. Sistemul are o capacitate de a antrena zece scafandri în cele două barocamere și de a efectua scufundări cu șase scafandri în simulator. Este destinat pentru pregătirea acestora și dispune de facilități pentru tratarea victimelor unor accidente de scufundare.
Pregătirea unui scafandru profesionist presupune parcurgerea unor pași riguroși. Totul începe cu o perioadă de selecție, ce cuprinde atât probe fizice, o vizită medicală, precum și un test în laboratorul hiperbar. Ulterior, este necesară participarea la un curs de calificare pentru o perioadă de zece săptămâni. Aici intervine Biroul de curs formare. ,,Biroul de curs formare are rolul de a pregăti și instrui viitorii scafandri. Pregătirea unui scafandru profesionist presupune parcurgerea unui curs de calificare de zece săptămâni, dar înainte de curs este necesară o perioadă de selecție. Aceasta include probe fizice, pe uscat și în apă, o vizită medicală, precum și un test în mediu hiperbar – test de aptitudini și test de toleranță la oxigen. Probele fizice, așa cum am menționat, sunt împărțite în două categorii: probele de uscat constau într-o probă de alergare de 3.000 de metri, o probă de abdomene și o probă de flotări, iar probele fizice din bazin constau într-o probă de înot de 100 de metri, o apnee dinamică și o apnee staționară. Odată cu acest curs, participanții intră în contact cu ceea ce înseamnă scafandreria în România, atât în mediul civil, cât și în cel militar. De aici, fiecare poate urma un curs de specializare în funcție de specificul unității din care face parte sau de specificul instituției în care urmează să își desfășoare activitatea“, a declarat locotenent-comandorul Vasile Nedelcu, șef Laborator Formare și Antrenare Scafandri de Luptă și EOD.
Am discutat cu acesta și despre principalele calități pe care ar trebui să le aibă o persoană care își dorește să devină scafandru. „În primul rând, condiția fizică este foarte importantă, de aceea este necesar ca fiecare candidat să treacă testele fizice. De asemenea, sănătatea este esențială – sunt stabilite bareme clare care trebuie îndeplinite pentru a putea accede la cursul de formare. Pe lângă rezistența fizică, cel mai important este să ai dorință. Poate asta contează cel mai mult: să îți dorești cu adevărat să practici această meserie, să intri în domeniu și să îți construiești o carieră ca scafandru“, a continuat acesta.
V-ați imaginat vreodată cum arată o zi din viața unui scafandru, fie că vorbim de un scafandru dintr-o unitate de luptă sau de un scafandru instructor? „Într-o unitate de luptă, a fi scafandru înseamnă să desfășori activități zilnice de instrucție cu specific, mă refer la activități de scufundare, în funcție de mai multe domenii: deplasare pe busolă, control cheu și altele. Ca scafandru instructor, pe perioada cursului, în fiecare zi vii la clasă, îi înveți ceva pe cursanți, te asiguri că înțeleg ce le explici, apoi pui în practică și verifici dacă și-au însușit corect toate cunoștințele și abilitățile predate.“
Trebuie să menționăm că echipamentele utilizate în cadrul cursului sunt moderne și performante, iar tehnologia a evoluat extrem de mult, oferind scafandrilor siguranța necesară și eficiență în misiuni.
„Știu că titulatura de scafandru, atât în mediul militar, cât și în cel civil, atrage și are un anumit impact asupra publicului. Însă vreau să le transmit faptul că a fi scafandru înseamnă dăruire, dorință, perseverență, profesionalism. Nu este de ajuns doar să obții un brevet, este nevoie să practici constant și să îți placă cu adevărat. Dacă nu îți place și ai ajuns aici forțat sau dintr-o curiozitate trecătoare, îți vei da singur seama că nu este domeniul potrivit pentru tine și, treptat, vei căuta altceva. Însă, dacă îți place aventura, dacă îți dorești o carieră într-un domeniu dinamic, ești binevenit. Noi te așteptăm cu drag la cursurile noastre de formare“, a fost mesajul șefului Laboratorului Formare și Antrenare Scafandri de Luptă și EOD pentru tinerii care își doresc o astfel de carieră.
La Centrul de Scafandri din Constanța se află cel mai performant sistem de scufundare simulată din Europa. Acesta a fost inaugurat în luna noiembrie 2022, cu prilejul sărbătoririi a 55 de ani de la înființarea primei structuri de scafandri din România. Sistemul este produs în țara noastră și este complet automatizat, conferind un grad de siguranță maximă scafandrilor în timpul testelor şi antrenamentelor.
Acesta dispune de un simulator și de două barocamere fixe, pentru scufundări de până la 300 de metri. Noul sistem are o capacitate de a antrena zece scafandri în cele două barocamere și de a efectua scufundări cu șase scafandri în simulator.
„Sistemul a fost implementat la sfârșitul anului 2022 și înlocuiește vechiul sistem, pe care l-am folosit în perioada 1982 – 2020, o perioadă destul de lungă. Cu toate acestea, acel sistem ne-a ajutat să pregătim multe generații de scafandri. De altfel, cu vechiul sistem am reușit chiar să atingem un record: o scufundare simulată la 500 de metri, realizată în anul 1984. Sperăm să continuăm această tradiție. Sistemul, așa cum vă spuneam, a fost finalizat în anul 2022 și, datorită lui, am putut relua cursurile de formare pentru scafandri, pe care le organizam și anterior. Un curs durează zece săptămâni. Ulterior, pot fi urmate alte specializări, cum ar fi cursul pentru scafandri cu alimentare de la suprafață până la 50 de metri, care durează opt săptămâni. Alte cursuri includ, de exemplu, cursul de scafandru salvator sau scafandru SAR, care durează șase săptămâni. Durata diferă în funcție de specializarea dorită. Însă, primul curs prin care trec toți viitorii scafandri este cursul de scafandru autonom“, ne-a declarat locotenent-comandor Andrei Bursuc, șef Laborator Testare Tehnică și Echipamente în Mediul Hiperbar.
Fiecare testare realizată în Sistemul de scufundare simulată LH-300 are particularitățile ei.
„Cei care se pregătesc pentru scufundări până la 30 de metri susțin un test de barofuncții și de toleranță la oxigen. Cei care fac scufundări până la 18 metri execută o scufundare simulată, iar cei care merg până la 50 de metri efectuează o scufundare simulată la 72 de metri. Iar cei care se antrenează pentru scufundări la peste 50 și până la 180 de metri parcurg o etapă diferită. Fiecare testare are particularitățile ei, iar cea mai dificilă este cea pentru 180 de metri. Timpul poate varia de la câteva minute până la maximum patru săptămâni. Patru săptămâni este perioada recomandată“, a mai declarat acesta.
În tot acest timp, viitorii scafandri sunt monitorizați permanent, pentru bunul mers al lucrurilor. „Datorită faptului că sistemul este foarte automatizat, echipa de la suprafață poate monitoriza cu ușurință tot ce se întâmplă în barocamere, atât în timpul scufundărilor, cât și pe durata decompresiei. Datorită faptului că sistemul este foarte automatizat, echipa de la suprafață poate monitoriza cu ușurință tot ce se întâmplă în barocamere, atât în timpul scufundărilor, cât și pe durata decompresiei“, a continuat acesta.
Sistemul de scufundare simulată dispune de un simulator și de două barocamere fixe. „În partea dreaptă avem DDC-6, o barocameră pentru șase persoane – șase scafandri. În partea centrală se află simulatorul de scufundări, tot cu o capacitate de șase scafandri. Este dispus vertical și are o adâncime de 5 metri. Aici putem executa scufundări cu diverse tipuri de echipamente: echipamente de scufundare cu alimentare la suprafață, cu circuit închis, semideschis sau echipamente pentru scafandrii autonomi.
În funcție de exercițiile pe care vrem să le facem, putem simula diverse adâncimi și utiliza diferite tipuri de amestecuri respiratorii, de la heliu cu oxigen (heliox) la nitrox, în funcție de specificul pregătirii sau al exercițiilor. Ultima componentă este barocamera DDC-4, destinată pentru patru scafandri. În mare parte, are același rol ca DDC-6, dar prezintă o particularitate: este prevăzută cu o flanșă specială prin care putem conecta o barocameră mobilă, pentru a putea interveni rapid în cazurile de accidente de decompresie“, a conchis locotenent-comandor Andrei Bursuc, șef Laborator Testare Tehnică și Echipamente în Mediul Hiperbar.
Andreea CONDURACHE, Loredana BADEA
