Cătălin Filișan este unul dintre cei mai cunoscuți avocați din Baroul Constanța, care și-a început cariera în urmă cu circa 25 de ani și, de câțiva ani, ocupă funcția de decan al Baroului. Grație acestei funcții de conducere a adus unele îmbunătățiri atât în relațiile cu cetățenii, cât și în favoarea avocaților. Despre aceste aspect a vorbit în cadrul interviului acordat ziarului Focus Press.
Reporter: Să începem cu activitatea Barului Constanța. Care sunt principale priorități ale mandatului de decan? Sunteți la al doilea mandate.
Cătălin Filișan: Da, eu am dobândit calitatea de decan al Barului Constanța în anul 2019. Ulterior am fost reales pentru un al doilea mandat de decan.
Consider că întreaga activitate pe care am desfășurat-o ca și decan al Baroului a fost în interesul acestei instituții și în interesul avocaților din Constanța. Ca și priorități ale mandatului meu au fost acelea de a crește credibilitatea Baroului Constanța prin tot ceea ce am făcut eu în calitate de decan și cred că mi-ar plăcea să cred că lucrul ăsta se face simțit după șase ani de zile de când sunt decan.
Am extins foarte mult vizibilitatea Baroului, am realizat și am reprezentat Baroul Constanța în activitățile pe care le-am desfășurat și cu celelalte profesii juridice. Și trebuie spus și faptul că am devenit și membru în Comisia Permanentă, care reprezintă organul principal de conducere de la nivelul central al avocaturii. Îmi place mie să denumesc așa un fel de guvern al avocaturii, format de 15 membri.
Până la urmă, tot ceea ce am făcut bine, sper, pentru Baroul Constanța se va însuma la finalul celui de-al doilea mandat, atunci când, în primul rând, colegii mei avocați vor putea să facă o evaluare a întregii munci pe care am desfășurat-o ca decan al Baroului Constanța.
Reporter: Putem vorbi despre o evoluție a Baroului Constanța în ultimii ani, corect?
Cătălin Filișan: Da, mi-ar plăcea să cred că mi-am adus aportul și am realizat ca întreaga activitate a Baroului să fie în sens pozitiv, să fie o evoluție acestei instituții. Bineînțeles, prerogativele decanului sunt unele limitate, în principal, de reprezentare a acestei instituții, dar cred că prin tot ceea ce am făcut în acești ani, am reușit și am dus mai departe instituția, atât din punct de vedere al credibilității, cred că este extrem de important să vorbim de credibilitatea unei instituții, de credibilitatea Baroului Constanța, atât în relația cu cetățenii, cu clienții noștri, dar și în relația cu avocații.
Reporter: Există în momentul de față provocări cu care se confruntă avocații constănțeni?
Cătălin FIlișan: Avocatura este o profesie într-o evoluție permanentă. Bineînțeles că noi suntem parte a societății și tot ceea ce se întâmplă în societate, atât pozitiv cât și negativ, ne afectează și pe noi.
Provocările principale ale profesiei de avocat reprezintă în principal modificarea continuă a cadrului legislativ. Noi, ca și avocați, trebuie să învățăm în permanență. Nu te poți opri din învățat, nu te poți opri din a cerceta pe perioada în care exerciți această profesie. Există probleme stringente, probleme directe cu care se confruntă avocații.
Cred că împreună ca și corp profesoral să putem să le depășim. Dar depinde, să știți foarte mult, și de activitatea individuală a avocatului, de modul în care se plasează în această piață a avocaturii, de modul în care interacționează cu clienții, pentru ca la final, când trage linie, să poată stabili dacă a avut sau nu a avut succes în profesia de avocat.
Reporter: Cum vezi relația dintre avocați și celelalte profesii? Ceilalți procurori, judecători, notarii și așa mai departe?
Cătălin FIlișan: Dacă vorbim de relația instituțională a baroului cu celelalte profesii juridice și cu reprezentanții acestora, să știți că aceste relații sunt foarte bune. Dacă vorbim la nivel individual, atunci bineînțeles că pot exista și excepții. Fiind însă excepții, acestea nu pot caracteriza întreaga relație a corpului profesoral. Eu apreciez că aceste relații sunt unele de normalitate.
Sunt unele bune, iar în măsura în care au existat anumite probleme în această relaționare, am reușit și le-am, pot să spun, rezolvat cu conducerea parchetelor, cu conducerea instanțelor de judecat.
Îmi place să cred că există relații de respect, respect pe care trebuie să ni-l oferim de ciproc, atât din partea avocaților, dar și din partea judecătorilor și din partea procurorilor.
Reporter: Bun, hai să vorbim puțin despre unele aspecte legislative și de sistem. Care sunt principalele probleme ale sistemului judiciar pe care avocații le resimt cel mai des?
Cătălin Filișan: Puneam o dată de aceste modificări legislative în domeniul penal, dacă fac referire la zona de activitate unde eu profesez. Sunt o multitudine de modificări, trebuie să fim în permanență în contact și să studiem nu numai modificările legislative, cât și apariția unor hotărâri obligatorii de la nivelul unor altei cursuri de casație și justiție, fie că vorbim de recurs interesul legii, fie de cele pentru interpretarea anumitor dispoziții legale și, de ce nu, să fim în permanență în contact cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională, care de foarte multe ori vin și modifică în esență anumite instituții de drept, cum ar fi, de exemplu, zona prescripției răspunderii penale. Este doar un exemplu.
De aceea există această provocare pentru avocați și pentru întregul sistem judiciar să cunoaștem în permanență multitudinea de modificări legislative. Nu poți fi un bun avocat dacă nu cunoști legea de actualitate.
O altă problemă care afectează și avocații este numărul mare de dosare existente la nivelul instanțelor de judecată pe fiecare complet. Faptul că sunt dosare multe pentru avocații bine. Dar trebuie să avem în vedere faptul că există această încărcătură pe magistrați care, din păcate, afectează direct și indirect activitatea avocatului.
Atunci când există o ședință de judecată cu 60-70 de dosare, suntem conștienți că și judecătorul nu are timpul necesar să permită, poate, dezbateri foarte ample în sala de judecată. Poate nu mai are nici răbdarea sau puterea de a conduce ședința astfel cum ne-am dorit noi avocații. Profesia de avocat înseamnă să expui argumentele clientului tău în fața magistratului, în fața sălii de judecată. în măsura în care ești limitat în a face acest lucru, afectează modul în care noi profesăm.
Din păcate a trecut perioada asta romantică în care avocații aveau mari pledoarii în sălile de judecată, când atât judecătorul, procurorul și părțile din dosar ascultau cu plăcere pledoaria unui avocat, pentru că suntem limitați, timpul fiind foarte condensat, în raport de numărul mare de dosare existente pe fiecare complet sau pe fiecare judecător.
Reporter: Probabil se merge pe repede înainte, așa ca în orice domeniu. Și în mass media și în alte domenii întâlnim același fenomen. Ce îmbunătățiri considerați că ar trebui făcute pentru accesul cetățenilor la justiție?
Cătălin Filișan: Acum, să știi că de multe ori stabilirea unei taxe de timbru la o valoare mare reprezintă o piedică pentru cetățean în a merge în fața instanței de judecată pentru ca o instanță imparțială să stabilească dacă are sau nu are dreptate.
Și de aceea, poate un efort comun în sensul de a diminua valoarea taxelor de timbru ar reprezenta un pas înainte pentru cetățean, pentru că acesta să aibă acces la o instanță de judecată. Există diferite pârghii dar acestea tot nu sunt accesibile tuturor pentru a putea obține o reducere a taxei de timbru sau o scutire.
Dar spuneam, nu toți cetățenii se încadrează pentru a putea beneficia de ajutorul public judiciar.
Reporter: Da, și bănuiesc că mulți refuză să se mai adreseze, să mai ceară ajutorul justiției, tocmai pentru că nu au bani să plătească această taxă.
Cătălin Filișan: Da, să știți că un proces, indiferent de obiectul acestuia și de materia procesului respectiv, civil, penal, contencios, implică o cheltuială din partea părților respectivă. O cheltuială care, de multe ori, este una substanțială. Pentru că nu vorbim numai de taxa de timbru, vorbim și de onorariu de avocat, onorariu de expert sau de expert, dacă sunt mai multe tipuri de expertiză.
Iar justiția nu este una gratuită, implică o cheltuială destul de mare. La nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România, gândim un proiect prin care, la nivel legislativ, să se introducă posibilitatea unor asigurări în materie judiciară. Adică să plătim către un asigurator o primă de asigurare, iar la momentul în care cetățeanul se confruntă cu un litigiu, atunci asiguratorul să vină și să suporte aceste cheltuieli. Din câte știu, există și în alte state deja în vigoare o astfel de legislație, iar în final va fi în beneficiu cetățeanului să aibă în spate un asigurator care să suporte aceste cheltuieli judiciare. Un fel de RCA judiciar.
Reporter. Să discutăm puțin despre avocați. Câți avocați tineri, proaspeți sunt în Baroul Constanța? Câți au intrat în Baroul Constanța anul acesta?
Cătălin Filișan: În fiecare an Uniunea Națională a Barourilor din România organizează două examene. Unul în primăvară iar celălalt în toamnă și totalul înseamnă în jur de 15-20 de avocații stagiari care promovează acest examen și dobândesc calitatea de avocații stagiari în Baroul Constanța. Acum, trebuie spus faptul că acest examen de admitere în profesie este un examen foarte serios și foarte dificil.
Lucrul bun este că cei care dobândesc calitatea de avocat sunt foarte bine pregătiți. Avem generații de avocați tineri care, într-adevăr, au făcut dovada unei pregătirii excepționale. Și de aceea m păstrat la nivelul UNBR acest examen cu un standard ridicat și cred că este în beneficiu profesiei de avocat să avem tineri avocați extraordinar de bine pregătiți.
Reporter: Dar este sistemul actual, sistemul de pregătire suficient de bun pentru a forma avocați bine adaptați realităților practice?
Cătălin Filișan: Haideți să expun puțin modalitatea în care un absolvent al facultății de drept dobândește, poate dobândi, calitatea de avocat stagiar. Deci trebuie să promoveze în primul rând examenul de admitere în profesie. Spuneam că este un standard ridicat. Urmează o perioadă de stagiu de 2 ani de zile, perioada în care ei în continuare învață în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților. Deci, acest stagiu se desfășoară pe perioada celor 2 ani de zile.
Acum, dacă ne întoarcem la prima întrebare, pe perioada celui de-al doilea mandat de decan am reușit să obțin înființarea la nivelul Baroului Constanța a centrului teritorial al INPPA, deci Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționare a Avocaților, ceea ce înseamnă că această pregătire inițială a avocaților stagiari o realizăm de 2 ani de zile în Baroul Constanța, cu formatori din Baroul Constanța.
Reporter: Cum se poate îmbunătăți comunicarea dintre generațiile tinere și cele consacrate în această profesie?
Cătălin Filișan: Acum ești conștient că întotdeauna au existat și vor exista aceste diferențe de mentalitate, de viziune, de gândire între generații. Sunt convins că și atunci când eu am devenit avocat stagiar, am venit cu alte idei, alt suflu în profesie, se întâmplă acest lucru și în prezent.
Tinerii avocați, pe perioada stagiului, au un avocat îndrumător, un maestru, cum se spune. Și trebuie să existe în permanență acest contact între maestru și avocatul stagiar pentru a dobândi cunoștințele necesare exercitării profesiei de avocat, dar și pentru a cunoaște părțile bune sau mai puțin bune ale profesiei, pentru a cunoaște ceea ce să nu facă în profesia de avocat sau să se păzească atâta timp cât vor să facă o carieră ca și avocați.
Eu sunt, de exemplu, formator în cadrul INPPA, Centrul Teritorial Constanța, la o materie intitulată prescurtat OEPA: ”Organizarea Profesiei de Avocat” și le vorbesc tinerilor avocați despre etica și deontologie a profesiei de avocat și încerc să îi formez în așa fel încât să respecte principiile acestei profesii, iar peste ani să reprezinte, sper eu, un succes, ceea ce eu încerc să le transmit acestor tineri avocații.
Reporter: Tehnologie și inovație – își face loc în orice domeniu, toată lumea lucrează cu tehnologia. Cum afectează sau cum ajută digitalizarea activitatea avocaților și ce oportunități aduce aceasta?
Cătălin Filișan: Digitalizarea ne-a lovit puternic, frontal, direct. Și cu toții trebuie să ne adaptăm acestei noi ere în avocatură, trebuie să ne adaptăm la ceea ce înseamnă digitalizarea. Trebuie să ne adaptăm și să învățăm să folosim inteligența artificială cu toate riscurile pe care le presupune inteligența artificială în activitatea de avocat.
Dacă atunci când am intrat eu în profesie, de exemplu, nu toată lumea deținea un PC, încă se redactau cele de chemare în judecată, astăzi, absolut toată lumea are acces la un PC, are acces la informații, are acces la internet.
Studiul dosarelor este mult ușurat cu dosarul electronic, ceea ce înseamnă că avocații au acces la tot dosarul sau la o parte din dosar. Mai sunt încă sincope în procesul penal, acolo unde dosarul de urmările penală nu este scanat și nu este accesat în dosarul electronic, dar în litigiile civile, la tot sensul, părțile și avocații au acces la totul dosarul în format electronic.
Stai la tine în birou și poți să vizualizezi încheierile de ședință, poți să vizualizezi actele din dosarul electronic. Lucruri care, acum 25 de ani, când am intrat în profesie erau de neconceput. Părea așa un film științifico-fantastic să te gândești că am putea ajunge aici. Ar fi o discuție, poate de câteva ore, în legătură cu ceea ce înseamnă inteligența artificială.
Reporter: poate Inteligența Artificială schimba modul în care se practică avocatura? Adică mă refer la modul acesta. Înainte venea clientul cu o speță și avocatul trebuia să caute prin codurile de procedură, prin codul penal, civil și așa mai departe. Acum poate apela la inteligența artificială să găsească direct un răspuns?
Cătălin Filișan: Da. O soluție? Acest lucru îl poate face și avocatul, îl poate face și clientul. Dar este extrem de periculos dacă folosești doar inteligența artificială, această bază de date cu o putere de analiză foarte mare, fără să îl treacă prin filtrul său totuși un specialist al dreptului, adică un avocat.
S-a întâmplat de foarte multe ori ca inteligența artificială să halucineze ce înseamnă lucrul ăsta, că furnizează un răspuns pe placul celui care întreabă.
Și de multe ori am constatat și, în practică, s-a și întâmplat ca o parte sau un avocat să pledeze făcând referire, de exemplu, la hotărâri judecătorești care erau inventate de inteligența artificială ca să corespundă întrebării care a fost adresată de partea sau de avocatul respectiv. Dar dacă mergeai și verificai acea hotărâre judecătorească, constatai faptul că ea, în realitate, nu există. A fost inventată de către AI ca să mulțumească pe cel care i-a adresat întrebarea. Ceea ce ne spunem noi că iată, sunt cazuri, situații în care inteligența artificială halucinează, inventează, pentru că nu poate să recunoască că nu poate furniza un răspuns.
Și atunci, neputând să recunoască așa ceva, inventează răspunsul respectiv pe placul celui care întreabă. Deci, mare atenție atunci când folosiți inteligența artificială, pentru că puteți ajunge la astfel de situații.
Dar trebuie să recunoaștem în esență că este un instrument extrem de util în activitatea avocatului. Suntem la început de a folosi, de a utiliza acest instrument. Ne ajută în a câștiga timp, pentru că avem acces la o bază de date extrem de vastă, care poate fi consultată, extras răspunsul într-un timp foarte scurt.
Reporter: Stai că mie mi-a plăcut asta cu inteligența artificială care halucinează, mi-a plăcut maxim asta. Ce ne puteți spune despre comunicare și responsabilitate socială. Ce inițiativă are Baroul Constanța în zona de pro bono? Și mă refer la ajutorul pentru persoanele vulnerabile. Există ceva măsuri în favoarea acestora?
Cătălin Filișan: Legea avocaturii, legea 51 pe1995 nu prevede acest termen de ”pro bono”. L-am văzut utilizat de diferite persoane, chiar și de avocați. Nu este, cred, unul corect. Pentru că voința legiuitorului, atunci când a fost concepută legea 51, a fost în sensul că acest serviciu pe care îl desfășoară avocatul trebuie să fie plătit de client.
Pentru că în felul acesta se asigură, să știți, și independența avocatului. Se asigură o anumită stabilitate a avocatului. Cu toate acestea, în diferite legi special sunt reglementări care stabilească pentru anumite servicii juridice de interes public din partea avocatului, se poate obține o gratuitate, o definește legea ca o gratuitate, iar punctual anumite activități ale avocatului fiind aprobate de decan sub această formă a gratuității, să fie prestate fără un onorariu. Dar acestea sunt excepții prevăzute punctual de lege.
Reporter: Cum este văzut avocatul în comunitate, dincolo de sala de judecată? Care este felul în care îl vede societatea, din punctul tău de vedere?
Cătălin Filișan: Societatea ne percepe prin tot ceea ce facem noi bun sau rău în fiecare moment, atât în sala de judecată, dar și în afara acesteia. Și reprezintă un câștig pentru imaginea avocatului și pentru imaginea profesiei atunci când reușim să facem un bine comunității.
Ce vreau să transmit este faptul că niciodată avocatul nu trebuie să fie confundat cu clientul. Există o amplă dezbatere și la nivel european. În legătură cu acest aspect, recent România a semnat Convenția Europeană pentru Protecția Avocatului, Iar în cadrul acestei convenții europene mai multe articole sunt dedicate tocmai pentru protejarea avocatului pentru ca societatea să nu confunde clientul cu avocatul și avocatul cu clientul.
Pentru că noi am depus la intrarea în profesie un jurământ să apărăm drepturile și să sfătuim clienții noștri în mod legal în binele clientului, dar în limita legii evident și trebuie să ne respectăm acest jurământ.
Faptul că în materie penală aperi un client acuzat la un anumit moment, poate de o faptă penală, nu înseamnă că avocatul a săvârșit acea faptă penală și încercăm să transmitem și să facem societatea să fie conștientă de acest lucru, că nu există o suprapunere între avocat și client, iar avocatul nu face altceva decât să-și exercite profesia în limitele acestea conferite de lege.
Reporter: Cu alte cuvinte, avocatul nu apără faptele clientului, ci apără un principiu, dreptul clientului la un proces corect, echitabil.
Cătălin Filișan: Absolut. De aceea nu trebuie confundat faptele clientului cu apărarea avocatului. Avocatul își exercită profesia pentru care a depus acel jurământ.
De ce am simțit nevoia să fac această precizare? Pentru că, bineînțeles, am văzut în zona de mass media, în raport de colegi avocații, fie din Constanța, fie din țară, că de multe ori sunt acuzați că au exercitat apărarea într-un anumit dosar, fie civil, fie penal. Bineînțeles, dosarele penale sunt mai spectaculoase, sunt mai mediatizate, deși reprezintă aproximativ 30% din numărul de litigii.
Reporter: Deci, dosarele penale reprezintă o minoritate în ceea ce înseamnă totalul litigiilor din instanța de judecată.
Cătălin Filișan: Da, cele mai multe sunt civile. Fiind mai mediatizate, atunci cumva toți ochii sunt ghidați spre zona aceasta de penal, ceea ce totuși nu este corect și față de colegii care execută profesia în zona de judecată de civil. Și constatând că există intenționat această manipulare din partea unor persoane interesate în sensul de a discredita anumiți avocați pentru că au exercitat apărarea anumite dosare, trebuie spusă acest lucru, trebuie repetat și iată că a fost nevoie și de o convenție europeană ca să se lămurească chestiunea și acest principiu în sensul că avocatul nu se confundă cu clientul și nu se confundă cu dosarul în care își exercită profesia până la urmă.
Reporter: Acum, la finalul interviului, dacă dorești să adresezi un mesaj cititorilor Focus Press și ascultătorilor postului de radio Wave.
Cătălin Filișan: În primul rând, dacă ne întoarcem la discuția de până acum, le spun că ar fi bine să preîntâmpine litigiile prin consultarea unui avocat mai înainte de a părea o problemă.
Să consulte un avocat mai înainte de a semna un contract, mai înainte de a-și asuma o obligație, fie la locul de muncă, fie printr-un contract, tocmai pentru a preîntâmpina posibilitatea unui litigiu.
Le doresc să analizeze foarte bine atunci când accesează serviciile unui avocat, să se documenteze în legătură cu activitatea sa profesională. Există foarte multe posibilități la acest moment pentru a face astfel de verificări.
Și închei prin a le adresa sărbători fericite. Vă doresc multă sănătate și o spun de fiecare dată să acționați de fiecare dată în activitatea profesională și în societate cu echilibru, indiferent de situațiile în care sunteți puși. Multă sănătate, un an nou mai bun și să ne revedem sănătoși!
Daniel ALBU
