Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de morbiditate și mortalitate în întreaga lume. De remarcat faptul că bolile cardiovasculare sunt depistate la persoane tot mai tinere. Pentru că media de vârstă la care sunt descoperite aceste afecţiuni a scăzut la 30-35 de ani, specialiştii vin cu îndemnuri pentru sănătatea inimii. În cazul în care nu este vorba despre o predispoziţie genetică, mulţi factori de risc ai bolilor cardiovasculare pot fi evitaţi prin modificarea şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Coform dr. Anca Mihaela Rădulescu, președintele Societății Române de Cardiologice – Regiunea Dobrogea, medic specialist cardiolog al Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” și cadru didactic la Universitatea Ovidius din Constanța, aportul de sare trebuie redus considerabil la persoanele hipertensive, iar, în general, aportul caloric trebuie ţinut sub observaţie pentru a preveni excesul ponderal.
“Dacă ne raportăm la bebeluși, la copii, mamele trebuie să fie atente la anumite modificări care apar, când copilul poate avea o boală cu transmitere genetică sau o malformație congenitală la nivelul inimii. De exemplu, bebelușul mănâncă prost, nu se alimentează cum trebuie, obosește repede când mănâncă. Când cresc mai mari, când fac efort, se cianozează, se învinețesc la nivelul buzelor și în jurul gurii. Ei obosesc foarte repede la efort..
Dacă ne referim la pacientul matur, la pacientul adult, de cele mai multe ori, dacă ne referim la boala cardiacă ischemică, apare acea durere tipică pe mijlocul pieptului, în fața sternului, care strânge pieptul ca o menghină. Durerea iradiază în mandibulă, ambele mâini, membrul superior stâng. Pacientul poate să obosească mai repede față de cum o făcea înainte, să nu mai fie capabil să facă acealeași activități zilnice.
Dacă vorbim de pusee hipertensive, cefaleea (durerea de cap), care poate fi frontală sau occipitală, poate să ne indice faptul că ne confruntăm cu o boală de inimă”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Anca Mihaela Rădulescu, președintele Societății Române de Cardiologie – Filiala Dobrogea.
Care sunt cele mai frecvente maladii cardiovasculare în rândul constănțenilor?
- Infarctul miocardic acut, din păcate, în ultimii ani, a început să apară la vârste din ce în ce mai tinere. Ne referim la decata trei de viață, la 30 de ani.
- Hipertensiunea, o boală răspândită la nivelul întregului mapamond, nu numai în România.
- Bolile arteriale și venoase periferice. Tromboza venoasă profundă. Bolile la nivelul arterelor. Ischemii la nivelul membrelor inferioare.
- Embolii pulmonare, acele chiaguri de sânge, trombi care apar la nivelul arterelor pulmonare.
“Nu ne mai miră apariția infarctului la 30 de ani. De ce? S-a schimbat foarte mult stilul de viață. Chiar dacă noi, ca populație, începem să conștientizăm că avem nevoie de un stil de viață sănătos, cred că generația mai tânără este supusă unui stres destul de mare la nivelul vieții cotidiene.
Fumatul rămâne întotdeauna un prim factor de risc vizavi de bolile cardiace ischemice. Sedentarismul este un alt factor. De cele mai multe ori ne urcăm în mașină pentru a ne deplasa de colo până colo și efortul fizic nu-l mai facem. Celelalte boli care ne pot predispune la apariția bolilor cardiace ischemice sunt obezitatea, diabetul. Din păcate, diabetul este o boală care evoluează, chiar dacă el este ținut în frâu cu medicația specifică, și pacienții ajung să aibă complicații la nivelul inimii și dezvoltă boli cardiace ischemice”, ne-a precizat medicul cardiolog Anca Mihaela Rădulescu.
Cum putem avea grijă de inimile noastre?
Prevenția cardiovasculară presupune un regim alimentar sănătos, efort fizic regulat, evitarea fumatului activ și pasiv, evitarea substanțelor psihoactive, menținerea unei greutăți corporale normale. Într-o dietă echilibrată este necesar să menținem un aport de sare de sub 5g/zi. Este cunoscut faptul că sarea crește riscul bolilor cardiovasculare. Consumul de fructe și legume proaspete, asigură nutrienți de calitate, dar și necesarul de vitamine și oligoelemente.
În aceeasi idee de încurajare a consumului alimentelor sănătoase se înscrie recomandarea de către Societatea Europeană de Cardiologie a consumului de pește de 2 ori pe săptămână, dar și o hidratarea corectă, un consum de apă până la 2.000ml/zi, cu evitarea consumului de băuturi carbogazoase.
Obiceiurile alimentare corecte au ca efect atât pastrarea unor valori normale ale analizelor de laborator implicate în apariția bolilor cardiovasculare, cât mai ales păstrarea unei greutăți normale. Greutatea crescută se asociază adesea cu riscul de boală cardiovasculară și deces.
Cum influentează fumatul sănătatea inimii? Cum putem preveni o criză HTA? Care este rolul Coenzimei Q10 în organism, în profilaxia bolilor cardiovasculare? Ce impact au drogurile asupra pacienților cu boli cardiovasculare? Toate detaliile le găsiți AICI.
Alexandra VASILE
