Mariana Gâju este primar al comunei Cumpăna la al șaptelea mandat. S-a făcut remarcată nu doar la nivelul județului Constanța, fiind unul dintre cei mai bătăioși edili din țară atunci când vine vorba despre atragerea de fonduri, proiecte sau drepturile funcționarilor publici și ale aleșilor. Anul 2026 este un an dificil, marcat de sistarea unor proiecte în întreaga Românie, pe fondul crizei; într-o perioadă când cuvântul de ordine este “austeritatea”, Focus Press a discutat cu Mariana Gâju pentru a afla cum se descurcă un primar al unei comune din mediul rural, cu toate provocările momentului.
Mariana Gâju a vorbit despre dificultățile acestei perioade, despre continuarea proiectelor și despre nevoia unei stabilități începând de sus (de la guvernare) în jos (teritoriu).
Reporter: Stând de vorbă cu primari, am aflat că anul acesta este foarte greu, în timp ce alții spun că s-au pregătit și fac față acestei perioade care se învârte în jurul cuvântului “criză”. Cum sunt lucrurile la dvs., în Cumpăna, aveți bani pentru continuarea proiectelor, pentru salarii?
Mariana Gâju: Bine ați revenit acasă, la Cumpăna. Vă mulțumim că ați acceptat să veniți în teritoriu, să vedeți cu ochii dumneavoastră faptele despre care vă vorbim atunci câne venim la dvs. în studio. Tocmai de aceea, am recunoscut de fiecare dată greutățile pe care le întâmpinăm în derularea activității la nivelul administrației publice locale și nu numai. Este perioada cea mai grea din activitatea pe care o desfășurăm ca reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale, ai comunelor – avem 59 de comune -, dar poți să fii și primar de oraș, dacă ești corect, recunoști că sunt greutăți, recunoști că instabilitatea politică determină instabilitate administrativ teritorială, determină stoparea proiectelor aflate în derulare sau – dacă nu ajungem la cel mai tragic moment, stoparea – încetinirea lucrărilor de investiții desfășurate în baza contractelor pe care primăriile, comunele, județul le are semnate cu finanțatorul. Când vorbim de activitatea edilului, primarului, din punctul meu de vedere, munca primarului este de a aduce proiecte pe teritoriul comunei, ca, împreună cu echipa funcționarilor, a specialiștilor atrași în aceste proiecte, să le poată implementa. Tocmai de aceea, eu vreau să vă vorbesc despre situația financiară care este precară la tot ceea ce înseamnă administrație publică locală, iar calea împrumuturilor bancare pentru continuarea proiectelor este calea pe care mulți colegi primari o urmează. Având în vedere încasarea taxelor și impozitelor locale în primele 3 luni ale anului – a fost asigurată o stabilitate financiară care a permis și achitarea salariilor și achitarea datoriilor către bugetul statului și, de ce nu, a prestatorilor, a furnizorilor pentru serviciile pe care le desfășurăm. Din aprilie încoace și, iată, ne aflăm la mijlocul anului, greutățile se simt. Cum se simt? În condițiile în care un proiect, în derulare fiind, de mai mulți ani, se împotmolește din cauza proceselor care nu se mai opresc – sunt constructori procesomani – mă refer la Centrul Multifuncțional pentru Tineret din Cumpăna, unde al patrulea constructor acționează în judecată însuși finanțatorul, Compania Națională de Investiții, România, fonduri gestionate de Ministerul Dezvoltării… Acest proiect este ca un pietroi agățat, în primul rând, de gâtul primarului, că tu ești ordonator principal, iar apoi al comunei, care trebuie să păzească ce s-a construit până la un anumit moment, să îl îngrijească, să nu devină loc pentru șerpi și creșterea buruienilor. Gândiți-vă că acestea sunt costuri. Avem, de asemenea, proiecte în derulare, în grafic, dar pentru care trebuie să găsim sursă de finanțare suplimentară – cele cinci stații de pompare care, Ministerul Dezvoltării, prin programul Anghel Saligny, asigură o anumită sumă, dar apoi trebuie găsită sursă de finanțare. Unde?, dacă peste tot se spune: s-a întrerupt, s-a stopat, nu mai există. Solicităm continuarea programului, care a reprezentat aer, atât pentru mediul rural, cât și urban. Cele 5 stații sunt pe teritoriul comunei Cumpăna, însă conducta de refulare a apei menajere este pe teritoriul altor două UAT-uri, în total trei: Cumpăna, Agigea, Constanța. Pentru aceasta, cerem să nu plătească doar Cumpăna. Cerem să ne vină partener în cadrul proiectului RAJA Constanța, operatorul regional. Suntem pe cale să realizăm aceste demersuri, însă și RAJA se află în situație financiară precară, ceea ce pune un mare semn de întrebare: în cât timp va fi finalizat acest proiect – Că vorbim de greutăți și trebuie să le recunoaștem. Avem, de asemenea, în implementare alte cinci proiecte, care se referă la centrala fotovoltaică, pentru care comuna are parte de cofinanțare deloc mică, pentru că racordul la rețeaua electrică este 7 miliarde lei vechi. Gândiți-vă că dacă tu, ca administrație locală, ai sursă de venituri din taxe și impozite locale, la zi, câte 2 mii, 5 mii de lei… când strângi tu bani pentru o cofinanțare la un proiect? În cât timp? Tocmai de aceea, sursele financiare care reprezintă ajutorul de la nivelul ministerelor, continuitatea programelor și proiectelor, ne sunt vitale. Când vorbești de munca primarului, nu vorbești doar de primar stând la biroul acesta sau doar mergând printre oameni, să vorbească din când în când cu ei, nu! Înseamnă să aduci proiecte, fără de care comuna nu se poate dezvolta. Tocmai de aceea subliniez nevoia stabilității politice și o spune un primar care este înregimentat politic, care știe ce înseamnă ca oamenii, agenții economici, ca partenerii să își piardă încrederea și să nu mai aibă curajul continuării investițiilor pe teritoriul comunei. Eu sunt de părere că dorința de a lăsa țara în haos, a unor oameni, este o dorință bolnavă. Este încă o dată nevoie ca această administrație publică locală să fie respectată. Respectată cum? (…) cu sursă de finanțare. Îi dai sarcină să întocmească alte activități, să le realizeze – dă-i și sursă de finanțare! Ați văzut cât chin, cât zbucium cu aplicabilitatea Ordonanței 7 privind angajările, privind organigramelor UAT-urilor. Ați văzut acea luptă pe care au dus-o sindicatele din administrația publică locală cu Guvernul pentru promovarea legilor care să vină în sprijinul oamenilor…
Rep.: Ați redus din personal?
M.G.: Au fost și situații în care, bineînțeles, a fost redus și personalul; au fost și situații în care a fost posibilă transferarea și menținerea personalului la nivelul comunei, fiind o comună care are și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Cumpăna, are și Serviciul de Salubrizare Cumpăna… Deși Cumpăna are și colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea, pentru managementul deșeurilor, a trebuit, pentru întreținerea spațiilor verzi, pentru curățenia stradală, pentru parcuri, cimitire, să păstrăm și serviciul de salubrizare, cu un număr mic de lucrători. Și-atunci, nu a fost nevoie să disponibilizăm. Nu a fost nevoie să disponibilizăm pentru că au existat și situații ca de exemplu angajată care, după concediul de creșterea copilului, a vrut să rămână acasă cu copilul, am avut situații când a vrut să se retragă, nemaifăcând față presiunilor din această perioadă… Credeți-ne, aceleași acte administrative le face funcționarul public de la o comună cu 2000, 1000 de locuitori, ca și funcționarul public de la marele municipiu reședință de județ Constanța. Deci, toate documentațiile, statisticile, situațiile financiar-economice cresc ca și număr, dar birocrația aceasta apasă pe umerii unor funcționari care nu o pot duce în ritmul acesta. Gândiți-vă la proiectele pe care le implementăm: nu este de ajuns să ai contract semnat cu constructorul, trebuie să urmărești terenul (…) Vă dau exemplu: la montarea celor cinci stații de pompare s-a creat disconfort pentru populația comunei Cumpăna, începând de pe strada Răscoalei până pe strada Alexandru cel Bun, adică interiorul comunei. Acolo, lucrările se desfășoară într-un ritm foarte încet – nefiind finanțarea toată asigurată, constructorul așteaptă… Ce zice: “stai că poate pune comuna, suplimentează”… Comuna niciodată nu va semna un act adițional cu valoare mai mare decât valoarea sumei licitate. Din această contradicție… rezultatul este că cetățeanul reclamă: “nu pot să intru în curte din cauza pământului rezultat ca urmare a săpăturilor”, “nu pot să parchez mașina pentru că tubulatura este lângă gardul proprietății…”. Toate aceste presiuni se simt și la nivelul funcționarului public de la compartimentul Investiții și până la primar, că tu ești gospodarul comunei.
Rep.: Doamna Gâju, pe de o parte – trebuie înțeleși și constructorii, care așteaptă bani pentru lucrări; pe de altă parte, legat de aceste finanțări – nu mai are bani statul? Sau banii sunt prost gestionați? Guvernul nu funcționează? – avem cu titlu interimar…
M.G.: Toți sunt cu titlu interimar. Nu își asumă răspunderea, așa cum ar fi fost firesc normal, să ai un ministru care să știe și să coordoneze întreaga activitate; nici înalții funcționarii nu își asumă, nu au curajul asumării responsabilității în totalitate… Da, nu sunt bani la nivel de minister, da, recunoaștem că se desfășoară cu încetinitorul sistemul de finanțare, da, e o bucurie când anunțăm că se fac plăți pentru contractele realizate… Ați văzut că au fost lăsate să continue proiecte care erau realizate la nivel de 60%, 80%… Ce se întâmplă cu celelalte, care erau cu 20%? Cheltuielile noastre, pentru că trebuie să le conservăm, sunt mai mari decât dacă am fi continuat derularea proiectului. Acestea sunt răspunsurile pe care trebuie să le audă cei care doresc să guverneze țara. Noi pierdem fondurile europene în ritmul în care ne mișcăm în acest moment. Pentru mine, acesta este pericolul cel mai mare. Noi putem, la nivelul ministerelor, să avem curajul renegocierii condițiilor de implementare a fondurilor europene – caz concret: Ministerul Agriculturii are mai multe programe în implementare. Unele au fost absorbite în totalitate, pentru altele sumele nu au fost cheltuite, iar noi, Asociația Comunelor, eu, personal, mă aflu într-o astfel de situație – prin programul AFIR, drumuri de exploatație construite ca drumuri de centură ale comunelor… Cerem să poată să fie transferați banii dintr-un program, o axă, pe aceasta unde proiectele sunt depuse și sunt declarate eligibile fără sursă de finanțare. Cum să permitem să pierdem banii pe care România îi are alocați, când tu poți să îți asumi răspunderea, să te duci și să te bați la nivel de instituție europeană și să spui: la nivel de România, banii aceștia pot fi folosiți, fiind transferați aici, acolo sunt proiecte pentru care primăriile au dat ultima brumă de bani pe care i-au avut (…) Și nu ne plângem, pentru că știți că îmi place ce fac, o fac cu tot sufletul, pentru că în urma noastră trebuie să rămână investiții durabile, care să ducă la dezvoltarea localităților, altfel degeaba le construim, dacă noi nu încercăm să le menținem și să le punem în funcțiune. Utilitatea acestora se demonstrează când sunt folosite (…) Tocmai de aceea, eu vă spun că proiectele noastre vor continua – și acest parc fotovoltaic despre care vă spuneam; avem în această săptămână inaugurarea proiectului realizat prin PNRR – platforma pentru gunoi animalier (…) Unii se întreabă: dar de ce ne trebuie? Să nu uităm: Cumpăna este în mediul rural, avem micii fermieri cărora trebuie să le asigurăm condiții în concordanță cu normele de protecția mediului. Noi trebuie să păstrăm curățenia, e o luptă pe care o ducem cu cetățenii comunei – acei câțiva care sunt certați cu curățenia în propria gospodărie, curățenia de jur împrejur… Consideră că dacă este gunoi de grajd, îl pot arunca oriunde. Nu poți! Mai sunt și cei care aruncă deșeurile rezultate în urma demolărilor, acolo unde nu sunt montate camera de supraveghere. Nu putem să avem pe 5 mii de hectare. Ne trebuiesc toate în interiorul comunei, pentru păstrarea siguranței, dar văd că suntem nevoiți să extindem, iar când a fost cazul, iar Cumpăna are exemple, au fost aplicate amenzi, iar mijloacele de transport deșeuri au fost confiscate. Toate merg mână în mână… Sunt programele acelea mici, cu sume mici, prin GAL-uri, deci tot prin Ministerul Agriculturii sau Ministerul Dezvoltării – prin care micii investitori își fac proiecte (…) În același timp, comuna Cumpăna merge mai departe cu construcția locuințelor pentru tineri. Avem deja 248 de apartamente construite, de-a lungul anilor…
Rep.: Se mai fac blocuri ANL? Mai aveți solicitări?
M.G.: Avem foarte multe solicitări. Tinerii comunei Cumpăna doresc să rămână acasă, în comuna Cumpăna. Noi am avut foarte puțin teren pentru concesionat. Prin urmare, vom face demersuri pentru locuințe, să ținem tinerii acasă. Aceasta este valoarea comunei: oamenii. Avem depusă solicitare pentru alte 64 de unități locative. În prezent, avem documentația spre aprobare la Ministerul Dezvoltării, a trecut etapa Agenției Naționale de Locuințe pentru 18 locuințe pentru specialiști. Vrem să aducem specialiștii acasă la Cumpăna și le oferim și case – avem în vedere specialiști din sănătate, educație, Poliție. Vedeți că sunt repartizați tineri, tineri la nivelul comunelor noastre (…). Totodată, avem depus proiectul pentru construirea unui nou locaș de educație – 10 săli de clase în centrul comunei și o sală de sport pentru copiii comunei, de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. În centrul comunei, dărâmăm un corp de școală – în care îmi place să spun că și eu am învățat – și construim acolo alte 10 săli de clasă. Este normal să ne intereseze, în egală măsură, sănătatea și educația. (…) Ne bucură parteneriat cu TIKA, organizație care aparține Guvernului Republicii Turcia. Este al doilea proiect mare, după dotarea creșei (…), iar acum vine și a dotat cu aparatură modernă 5 cabinete medicale, pe specialități. Urmează să le punem în funcțiune, după semnarea contractelor cu medici de specialitate Pediatrie, Neurologie, Nefrologie, Cardiologie, Interne. Am făcut dublă funcțiune într-un spațiu: Reumatologie și Diabetologie.
*Aceasta este prima parte a interviului – vom reveni cu partea II. Discuția integrală o puteți urmări în materaialul VIDEO atașat.
Alexandra CUCU
