Antreprenorii din domeniul industriei ospitalității fac cunoștință între ei și stabilesc astfel punți de legătură, de promovare reciprocă și, de ce nu, relații de afaceri – aceasta este dorința unui demers care a început miercuri, 28 octombrie, odată cu un tur ghidat al cramelor dobrogene. Turul a debutat în zona Valu lui Traian – Murfatlar, una dintre cramele vizitate fiind Domeniul Vlădoi.
Cu o istorie care începe din anul 1924, Crama Vlǎdoi are o podgorie localizatǎ în satul Siminoc, pe colinele Murfatlarului, având o întindere de 19 hectare. Predatǎ din generație în generație, aceastǎ poveste a vinului dobrogean începe cu Grigore Vlǎdoi, urmat de fiul Ion Vlǎdoi, iar apoi de fiica acestuia, Anca-Maria Vlǎdoi.
Reporter: Domnule Vlădoi, spuneți-ne,pe scurt, istoria cramei.
Ion Vlădoi: Istoria cramei începe în 1924, când bunicul meu, Nicolae, și străbunicul, Dumitru,au sosit în Dobrogea, atrași de mirajul împroprietăririi. După Războiul de Independență, Dobrogea rămăsese ușor depopulată – atunci când populația de origine turco-tătară părăsise Dobrogea împreună cu armatele otomane,iar bunicii mei au venit aici atrași de mirajul împroprietăririi, strămutându-se din zona Vălcea, undeva de prin Drăgășani. Au fost împroprietăriți la 4 kilometri de Murfatlar, într-o vale numită Turmuflat, unde au fondat satul Siminoc. Satul Siminoc, după numele florii cu același nume, pentru că era foarte des întâlnită pe izlazul comunei. Atunci, bunicul a platat vie aici în Dobrogea, pentru că, ca orice oltean care se respecta, îi plăcea vinul. Era constructor, iar împreună cu alți constructori veniți din Oltenia, au fondat satul. Viața lor de coloniștri în Dobrogea, din păcate, nu a fost foarte frumoasă, pentru că, după 20 și ceva de ani, în 1945 au venit comuniștii și a început colecvtivizarea forțată, așa că au intrat într-o istorie neagră a familiei, din 1945 până în 1990, când, după Revoluție, ne-am reprimit pământurile și am început un alt capitol – este vorba despre generația mea și cea a fiicei mele. Am fomdat Crama Domeniul Vlădoi și am început un nou capitol, cu vinuri premium, la Siminoc, la 15 kilometri de Constanța, pe coline, într-un areal superb.
Rep: La ce suprafață ați ajuns și la ce producție?
Ion Vlădoi: Am început să ne extindem din 2005. După aproape 20 de ani am ajuns la aproape 20 de hectare de vie nobilă și probabil că aici vom rămâne. E o suprafață decentă, de la care poți obține vinuri de calitate. Deja, dacă sari de 20-25 de hectare, începi să pierzi lucrurile din mână și atunci vrem să rămânem la producția de vinuri premium, cu normarea producției, cu cules manual în lădițe, cu selecție pe bandă – adică toate acele procedee care fac diferența între un vin premium și unul comercial.
Rep.: Câte feluri de vin, câți litri?
Ion Vlădoi: Noi producem undeva între 70 și 100 de mii de litri pe an, în funcție de producția anului respectiv – dacă e mai secetos, dacă e mai ploios… Am început după Revoluție cu prima gamă de vinuri care s-a numit Ravac, din must ravac, cea mai fină fracție a mustului, pentru că atunci tatăl meu era șeful, capul familiei. Apoi a urmat gama de vinuri Ion Vlădoi, cu semnătură de autor, vinuri vinificate pe stilul de lume veche, pe stilul francez, învechite în butoiul de stejar, maturate în sticlă. Ulterior, după anul 2013-2014, mi s-a alăturat în cramă și fiica mea, Anca-Maria, care mi s-a alăturat în cramă cu un nou suflu, cu un aer mai tineresc, cu vinuri pe stilul nou, cum sunt cele de Noua Zeelandă, Africa de Sud, vinuri fresh, proaspete…
Rep.: Shiraz?
Ion Vlădoi: Cu Shiraz, Tămâioasă, Chardonnay, soiuri străine sau românești, pentru că de câțiva ani au revenit la modă soiurile românești, sunt în mare vogă. Chiar avem de un an, am ieșit pe piață cu Băbească Neagră, Negru de Drăgășani, Tămâioasă românească, Fetească albă… Soiurile românești au început să crească în valoare și să fie apreciate și căutate de consumatorul român și internațional.

Rep.: Înțelegem așa: că aveți gama care vă poartă semnătura și modul acela de lucru (stilul franțuzesc – n.r.) și fata cu vinurile ei. Sunteți în competiție sau e bun tandemul acesta, pentru toate categoriile de clienți?
Ion Vlădoi: Întotdeauna competiția duce la calitate. Deci, nu strică niciodată competiție, dar și tandemul ne ajută, pentru că în felul acesta avem vinuri pentru toate gusturile. Avem vinuri fresh, pentru consumatorul modern – din categoria Anca-Maria, dar și vinuri clasice, din gama Ion Vlădoi, pentru consumatorul clasic, cunoscător, pasionați, care explorează crame. Avem și vinuri pentru tineri – în ultimii ani Anca a lansat o gamă care se cheamă Brizza, care se identifică bine cu terroirul dobrogean, cu litoralul Mării Negre.(…) Avem roze pe care să îl torni în pahar, stând pe șezlong, pe care să îl fotografiezi și să îl pui pe Instagram… (…)
Rep.: Cum este mediul de afaceri, cum au fost acești ultimi ani sau acest ultim an? A fost bine, a fost rău?
Ion Vlădoi: E un capitol sensibil, nu pot spune că e rău, dar nici ușor. Concurența este neloială cu marile crame (…)
În încheiere, Ion Vlădoi a făcut referire și la construcția finalizată cu fonduri – unde pot fi făcute vizite pentru degustare și pot fi cumpărate vinuri. Iar pentru cei care caută și cazare după o vizită în vie, la cramă sau la masă, pentru degustare, există și varianta cazării – detaliile le găsiți în interviul VIDEO INTEGRAL atașat acestui material! – familiavladoi.ro
Alexandra CUCU



























