Fiecare descoperire arheologică este uimitoare și ascunde povești impresionante. Ne fascinează legendele din spatele obiectelor, locurilor și siturilor. Din fericire, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) deține în patrimoniul său o statuetă foarte importantă, a uneia dintre cele mai mari divinități venerate în lumea antică: zeița Venus.
Venus este considerată zeița iubirii, frumuseții și a senzualității, fiind una dintre principalele zeități venerate pe scară largă în Roma antică. Iar una dintre statuile care o înfățișează a fost descoperită la Constanța, fosta Cetate a Tomisului.
„Dacă ați văzut-o pe Venus la muzeu, știți deja că ea este în două bucăți. Avem capul și avem corpul. Și asta se datorează faptului că ea a fost descoperită, practic, în două etape. Într-o primă fază a fost descoperit capul, în 1973, aici, în apropiere, în Piața Ovidiu, iar în a doua fază, în anii 2000, a fost descoperit și corpul, și am constatat la vremea respectivă că ele se potrivesc. Prin urmare, astăzi o avem pe Venus a noastră descoperită la Tomis, o comoară națională.
De asta a fost în numeroase expoziții această statuetă și e foarte important de menționat ce caută ea la Tomis. În primul rând, anticii o venerau pe Venus foarte mult. Este o zeiță iubită atât de femei, pentru că se rugau la ea pentru descoperirea dragostei, cât și de bărbați“, ne-a dezvăluit unul dintre arheologii din cadrul MINAC, dr. Ana Hamat.
În Antichitate, femeile o venerau pe Venus pentru că își doreau copii, iar aceștia vin în urma dragostei, iar bărbații o adorau pentru doreau să simtă iubirea.
Dr. Ana Hamat povestește faptul că printre cuceririle lui Venus se află inclusiv zeul Marte, zeul războiului. În calitate de Venus Victris, ea este venerată inclusiv de militari, pentru că le putea aduce victorie.
„Să nu uităm că Venus a noastră este considerată strămoașa poporului roman. De ce? Pentru că unul dintre fiii ei cu un muritor, troianul Eneas, a fugit din Troia și și-a găsit ca loc de popas și de odihnă, și ședere în ceea ce astăzi numim peninsula italiană. Cu alte cuvinte, romanii credeau că se trag din această Venus. Ba chiar mai mult, Iulius Cezar se revendica a fi unul dintre descendenții zeiței Venus Și știm că i-a ridicat un templu la Roma, lui Venus Genetrix. Nu trebuie să ne mire asta, știm foarte bine că Iulius Cezar era unul dintre mari cuceritori ai lumii antice. Deși nu era un bărbat foarte frumos, era un bărbat care știa cum să vorbească cu femeile. Poate că se datora strămoașei sale, nu știm“, explică dr. Ana Hamat.
Sculptura de la MINAC o prezintă pe Venus goală, deoarece în lumea antică frumusețea și dragostea se leagă, în primul rând, de goliciune, forma perfectă este întotdeauna așa cum te-a făcut Dumnezeu. Zeița era „îmbrăcată“ doar cu niște accesorii, bijuterii de obicei purtate la picioare, astfel încât sunetul acestora să atragă bărbații.
„Venus a noastră de obicei are un veșmânt foarte subțire care acoperă partea de jos a corpului sau câteodată, așa cum se întâmplă și cu statueta noastră, atunci când iese din baie și încearcă să-și pună sandalele, nu poartă pe ea decât câteva bijuterii.
Așa, exact după cum se poate vedea pe această sculptură, Venus are brățări la picioare, probabil că erau și pe mâini, nu știm pentru că statueta a fost găsită deteriorată. Și avem un lănțișor care înconjoară partea de sus a corpului. Știm din alte locuri, din lumea romană, de la alte statuete descoperite, că aceste bijuterii nu făceau altceva decât să mărească frumusețea acestor femei care, să spunem așa, practicau meserii care aveau legătură cu dragostea pe bani sau femei care se doreau să fie plăcute de către soții lor și îmbrăcau acest veșmânt al lui Venus“, a conchis arheologul MINAC.
Astfel, în lumea antică, femeile purtau bijuterii pentru a fi dorite de bărbați. De obicei, acestea sunau în momentul în care femeia se mișca, scoteau un sunet foarte plăcut, sunetul dragostei.
„Acesta este unul dintre motivele pentru care Venus are brățări la picioare și la mâini. Este un accesoriu senzual în lumea romană. Venus a noastră are inclusiv ceea ce a mai rămas dintr-un delfin, pentru că suntem la Tomis și avem legătură cu marea. Mai știm că unul dintre animalele mamiferele favorite ale zeiței este și delfinul. Din păcate, din delfinul nostru a rămas foarte, foarte puțin“, a mai explicat dr. Ana Hamat, arheologul MINAC.
Loredana MIHAI



























