Kustenge, orașul de la Pontul Euxin, așa cum era cunoscut în perioada stăpânirii otomane, a traversat secole de transformări, păstrând până astăzi mărturii ale civilizațiilor și comunităților care au construit la construirea identității. Dincolo de clădirile istorice, de monumentele arhitecturale și de descoperirile arheologice, vechea urbe ascunde povești despre oamenii care i-au străbătut străzile și i-au locuit casele. Unele sunt amuzante, altele emoționante, iar multe dintre ele au rămas uitate în paginile îngălbenite ale ziarelor de odinioară.
Cunoaștem clădirile istorice ale Constanței, arhitectura lor și rolul pe care l-au avut în dezvoltarea orașului. Unele au fost clasate ca monumente istorice, în timp ce altele, deși nu beneficiază de acest statut, continuă să impresioneze prin frumusețea și arhitectura lor. Totodatp, cunoaștem și străzile cu aer boem, cândva străbătute de negustori, diplomați, militari și reprezentanți ai aristocrației locale și doamne cu ținute vaporoase. Dar cât de multe știm despre oamenii care au locuit în aceste case?
Istoria unui oraș nu se rezumă la ziduri, fațade, monumente și informații oficiale. Aceasta este alcătuită și din întâmplările cotidiene ale locuitorilor săi, din bucuriile, necazurile și preocupările acestora. Iar uneori, cele mai interesante mărturii se regăsesc în simple anunțuri publicate la rubrica de mică publicitate a ziarelor de acum aproape un secol.
Despre asemenea povești ne-a vorbit dr. Cristian Cealera, istoric în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), care ne-a purtat, prin intermediul presei de odinioară, pe una dintre cele mai încărcate de istorie artere ale orașului: strada Nicolae Titulescu, cunoscută în trecut drept Lascăr Catargiu.
O stradă aristocratică și poveștile oamenilor care au locuit aici
Situată în zona Peninsulară a Constanței, strada Nicolae Titulescu păstrează și astăzi numeroase imobile cu o arhitectură deosebită, unele dintre ele fiind monumente istorice. În urmă cu aproximativ un secol, artera era cunoscută pentru locuințele sale elegante, fiind asociată cu familii înstărite și personalități ale orașului.
Dincolo de fațadele impunătoare, însă, viața cotidiană își urma cursul firesc, cu întâmplări care astăzi pot părea banale, dar care contribuie la reconstituirea atmosferei de odinioară.
„Ne aflăm pe strada Nicolae Titulescu, în trecut Lascăr Catargiu. O stradă boemă, o stradă aristocrată, o stradă plină cu povești și cu istorie. Foarte multe monumente istorice și foarte multe clădiri frumoase. Într-adevăr, am spus povestea celor mai multe dintre ele, însă astăzi ne-am gândit să oferim niște detalii inedite legate de oameni, de oamenii care au locuit aici, de trăirile lor, de problemele lor. Din fericire, ziarele vremii ne ajută în acest sens și descoperim informații prețioase, chiar și în rubrica de mică publicitate, în diverse anunțuri, în diverse reclame”, a relatat istoricul Cristian Cealera.
Un avocat își căuta cățelușa pierdută și oferea recompensă
Una dintre poveștile descoperite în paginile ziarului „Dacia” datează din noiembrie 1929 și îl are în prim-plan pe Carol Marțial Magrin, fiul cunoscutului fotograf al Dobrogei, Anatol Magrin.
Avocat, ulterior magistrat la Constanța și diplomat, Carol Marțial Magrin locuia într-un imobil de pe actuala stradă Nicolae Titulescu. Într-o zi de noiembrie, acesta a apelat la presa locală pentru a-și recupera cățelușa pierdută, pe nume Hetty, din rasa Brac german.
Dispariția animalului l-a determinat să publice un anunț în ziarul „Dacia”, oferind inclusiv o recompensă persoanei care avea să îl ajute să o găsească.
„Știm, de exemplu, că în urmă cu aproape 100 de ani, în 1929, într-un imobil de aici, de pe strada Nicolae Titulescu, locuia un domn Magrin, dar nu este Anatol Magrin, pe care îl cunoaștem foarte bine, fotograful Dobrogei, ci fiul său. Carol Marțial Magrin, un avocat și, la un moment dat, chiar magistrat aici, în Constanța, diplomat în același timp, care avea 20 și ceva de ani și era disperat într-o zi de noiembrie că și-a pierdut câinele. Dădea anunț în ziarul Dacia și oferea o recompensă pentru găsirea acestui câine. Era de sex feminin și se numea Hetty, iar domnul avocat Magrin făcea tot posibilul pentru a o găsi”, a mai spus Cristian Cealera.
Nu se știe în ce împrejurări a dispărut cățelușa și nici dacă aceasta a fost găsită. Însă un simplu anunț, publicat în urmă cu aproape un secol, dezvăluie o latură mai puțin cunoscută a vieții unui membru al unei familii importante pentru istoria Constanței.
Un militar își vindea bunurile, inclusiv o motocicletă Douglas
Cu un an înainte, în 1928, la același imobil, situat la numărul 28 pe fosta stradă Lascăr Catargiu, locuia un militar pe nume Chirănescu.
Acesta se pregătea să părăsească locuința și, potrivit anunțurilor identificate în presa vremii, își scosese la vânzare mai multe bunuri personale, printre care și o motocicletă marca Douglas, un vehicul apreciat în acea perioadă.
„În 1928, la același imobil, la numărul 28, locuia un militar, Chirănescu, care s-a decis să se mute și își vindea bunurile. Tot la mica publicitate l-am găsit și pe domnul Chirănescu. Practic, își vindea inclusiv motocicleta sa Douglas, care era la mare modă atunci. Strângea bani ca să plece, probabil, în altă localitate. Chirănescu pleacă în 1928, Magrin vine în aceeași casă, în locul său, în 1929”, a mai relatat Cristian Cealera.
O specialistă în corsete își anunța clientele prin intermediul ziarului
O altă poveste inedită este cea a unei femei cunoscute drept doamna Șacht, venită din București și specializată în confecționarea corsetelor, sutienelor și a altor articole vestimentare destinate doamnelor.
Aceasta își desfășura activitatea într-o perioadă în care comenzile și relația cu clientele se realizau într-un mod cu totul diferit față de cel de astăzi.
Tot printr-un anunț publicat în ziarul „Dacia”, aceasta le informa pe clientele sale că nu mai era necesar să se deplaseze personal la locuința ei. În schimb, acestea își puteau trimite servitoarele pentru a lăsa în cutia poștală adresa și detaliile comenzilor, urmând ca specialista să se deplaseze la domiciliul fiecăreia.
„Era o doamnă, o nemțoaică venită din București, care era specialistă în corsete, în sutiene pentru doamne și în alte materiale de acest gen. I-am găsit anunțul, spunându-le clientelor, prin intermediul ziarului Dacia, să nu mai vină direct la ea, ci să-și trimită servitoarele să pună în cutia poștală adresa și ce anume vor, iar ea se va deplasa la fiecare clientă în parte”, a conchis istoricul.
Strada care ducea direct în Piața Ovidiu și descoperirea Edificiului Roman cu Mozaic
În urmă cu un secol, strada Lascăr Catargiu era diferită de cea actuală, în prezent Nicolae Titulescu. Artera avea ieșire directă către Piața Ovidiu. Ulterior aceasta a fost modifică, odată cu edificarea blocurilor comuniste.
Totuți, Cristian Cealera a punctat un aspect pozivit în toată această transformare urbanistică: deși construirea blocurilor a afectat vechea configurație a străzii, lucrările au condus la descoperirea unuia dintre cele mai importante monumente arheologice ale Constanței.
„Să nu uităm că în urmă cu un veac, de pe Nicolae Titulescu, de pe Lascăr Catargiu, ieșeai direct în Piața Ovidiu. Nu era acest bloc făcut în perioada comunistă. Blocarea acestei străzi cu apartamentele pe care le avem în fața noastră nu a fost un lucru bun, dar, totuși, paradoxal, dacă nu s-ar fi construit aceste blocuri în anii ’60, nu s-ar fi descoperit Edificiul Roman cu Mozaic. Așa că nici noi nu știm uneori cum poate răul să ducă la ceva bun. Asta este frumusețea istoriei”, a explicat specialistul MINAC.
Anatol Magrin, fotograful care a imortalizat vechea Constanță
Revenind la povestea avocatului care își căuta cățelușa pierdută, istoricul a subliniat legătura acestuia cu una dintre personalitățile importante ale Constanței de la sfârșitul secolului al XIX-lea: Anatol Magrin.
Fotograf și viceconsul al Franței la Constanța, Anatol Magrin a lăsat în urmă imagini prețioase ale orașului, surprinzând străzi, clădiri și fragmente din viața urbei de odinioară.
Potrivit lui Cristian Cealera, acesta a ajuns la Constanța în anul 1878, s-a atașat de oraș și a rămas aici până la sfârșitul vieții.
„Pe mine m-a frapat această poveste cu fiul lui Anatol Magrin. De ce? Pentru că poate mai puțină lume știe, dar atunci când vezi o fotografie cu orașul nostru de pe la 1890, trebuie să știi că cel care a fotografiat acea stradă sau acea clădire este chiar Anatol Magrin, viceconsul al Franței la Constanța, un om care a venit în 1878 aici, s-a îndrăgostit de oraș și a rămas până la sfârșitul vieții”, a mai spus istoricul.
Deși Anatol Magrin a locuit în alte imobile și a deținut mai multe proprietăți, legătura fiului său cu strada Lascăr Catargiu completează tabloul unei epoci în care familiile, profesiile și întâmplările cotidiene se împleteau cu istoria orașului.
Cercetările asupra vieții locuitorilor fostei străzi Lascăr Catargiu continuă, iar paginile presei de odinioară ar putea scoate la lumină noi povești.
Loredana BADEA



























