Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit luni, 12 decembrie 2022, la Palatul Cotroceni, pe președintele Confederației Elvețiene, Ignazio Cassis, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în țara noastră.
Vizita are loc în cadrul dialogului bilateral româno-elvețian la nivel înalt. Cei doi șefi de stat au abordat stadiul și propunerile de consolidare a relației bilaterale și a cooperării economice și sectoriale, cu accent pe stimularea investițiilor și pe identificarea unor noi domenii de colaborare.
Cei doi președinți au avut și un schimb de opinii cu privire la temele de actualitate de pe agenda internațională, inclusiv evoluția războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, măsurile de ajutor umanitar pentru populația ucraineană și refugiați, implicațiile conflictului în plan energetic, precum și în cel al securității alimentare globale. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și cooperarea româno-elvețiană în plan multilateral, inclusiv din perspectiva viitorului mandat al Elveției de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pe care îl va exercita în perioada 2023-2024.
Din perspectiva agendei europene, a fost abordat cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană, precum și acordarea celei de-a doua tranșe financiare a contribuției elvețiene la fondul de coeziune al Uniunii Europene.
Cu ocazia vizitei, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ceremonia semnării Acordului-cadru româno-elvețian prin care va fi operaționalizată cea de-a doua contribuție financiară elvețiană pentru reducerea disparităților economice și sociale în Uniunea Europeană.
„Consultările noastre de astăzi (luni, 12 decembrie a.c. – n.r.) au reconfirmat atât soliditatea relației bilaterale dintre România și Confederația Elvețiană, cât și perspectivele sale foarte bune, în special în această perioadă dificilă, marcată de multiple provocări.
Dialogul nostru politic este foarte bun, iată, această vizită are loc la puțin mai mult de un an de la vizita pe care am efectuat-o la Berna, în septembrie 2021. În plus, cooperarea economică înregistrează un curs ascendent. Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021. De asemenea, după primele nouă luni ale anului curent, ne apropiem deja de 1,5 miliarde euro, adică avem o creștere de aproape 24% față de anul trecut. Totodată, Elveția rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investițiilor străine.
În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare și inovare, energie, securitate cibernetică, educație și formare profesională, sănătate și medicină.
Am reiterat în discuțiile noastre de astăzi și aprecierea față de sprijinul pe care Elveția îl acordă obiectivului major al României de integrare în OCDE.
Un alt subiect important abordat a fost relația dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană. Elveția și Uniunea Europeană sunt parteneri apropiați, iar această relație este cu atât mai valoroasă în actualul context, marcat de consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei. România sprijină o relație puternică între Uniunea Europeană și Elveția, care să reflecte valorile şi interesele noastre comune.
Am exprimat, totodată, aprecierea noastră deosebită pentru contribuția elvețiană la Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Și vreau să salut semnarea, acum câteva momente, așa cum ați putut vedea, a Acordului-cadru între România și Confederația Elvețiană cu privire la o nouă contribuție elvețiană, cea de-a doua, la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene. Contribuția Elveției reprezintă un program complex de cooperare, acoperind zece arii tematice. România obține din această contribuție peste 221 de milioane de franci elvețieni, pe care îi poate utiliza până în 2029.
Am abordat în cadrul discuțiilor de astăzi şi tema securității energetice la nivel european, în special în actualul context extrem de complicat de securitate. România și Elveția au interese comune în implementarea unor soluții concrete la nivelul pieței europene de energie, pentru a asigura atât prețuri corecte, cât și predictibilitate pentru cetățeni și firme în furnizarea de energie. Vom continua schimburile de opinii și pe viitor, inclusiv în vederea identificării unor oportunități concrete de cooperare, în special cu privire la tranziția energetică.
Am discutat, evident, cu domnul președinte Cassis și despre evoluția războiului din Ucraina, impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre. Am constatat, astfel, că România și Confederația Elvețiană au poziții convergente. Am evocat efectele negative ale războiului declanșat de Rusia pe dimensiunile socială și umanitară, de securitate alimentară și energetică, precum și la nivelul securității internaționale, în special în regiunea Mării Negre.
Am discutat, totodată, despre asistența acordată de statele noastre Ucrainei și altor parteneri din zonă afectați de război, precum Republica Moldova. Am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul a peste trei milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granița. De asemenea, am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina, prin porturile românești de la Dunăre și Marea Neagră, din 24 februarie și până în prezent, tranzitând peste 10 milioane de tone de cereale și alte produse agricole către state terțe vulnerabile, contribuind, astfel, la soluționarea eficientă a crizei alimentare la nivel global.
Totodată, am subliniat importanţa şi necesitatea coordonării noastre în scopul susținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, esențiale pentru menținerea păcii şi a securității internaționale. Am salutat, în acest cadru, recenta alegere a Elveției pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024. Obiectivele urmărite de Elveția în cadrul acestui mandat răspund priorităților agendei globale actuale. Printre acestea se află protecția civililor în conflictele armate, relația dintre schimbările climatice și securitatea internațională, precum și creșterea eficienței Consiliului de Securitate“, a declarat Klaus Iohannis.
V.I.
