Procurorul Daniel Olteanu, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, dar care face parte și din Grupul pentru investigarea infracţiunilor sexuale comise asupra minorilor, constituit în 2021, la Parchetul Judecătoriei, și care ocupă și funcția de purtător de cuvânt al aceleiași instituții, a fost prezent în studioul Focus Press unde, în cadrul unui interviu, a discutat despre întreaga sa activitate, dar și a colegilor.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Grupul pentru investigarea infracţiunilor sexuale comise asupra minorilor a fost constituit în data de 8.04.2021. Catalizatorul înfiinţării acestui grup a fost Asociaţia pentru Victimele Infracţiunilor Sexuale (VIS), prin preşedintele acesteia, Mihaela Chiper, care are un mare merit prin aceea că a reuşit să aducă în atenţia Ministerului Public faptul că sistemul judiciar din România nu era corect pregătit pentru a investiga multe din cauzele privind agresiuni sexuale comise asupra minorilor, potrivit procurorului Daniel Olteanu.
„Grupul pentru investigarea infracțiunilor sexuale asupra minorilor este un grup format din patru procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, din cei 19 care activează, în prezent, la această unitate de parchet. A fost constiuit în luna aprilie 2021, în urmă cu doi ani, și a venit ca o necesitate, având în vedere specificul acestor cauze de abuz sexual comis împotriva minorilor. Mă refer la faptul că, de multe ori, dacă mă refer la infracțiuni de furt, tâlhărie sau omor, putem să vorbim despre mijloace de probă directă: declarațiile unor martori oculari, putem să vorbim despre înregistrările audio-video sau despre bunuri corp-delict, bunuri folosite la comiterea unei infracțiuni sau provenite din aceste infracțiuni. Aceste mijloace de probă ne ajută să probăm comiterea faptelor. În schimb, în cazul acestor infracțiuni (infracțiuni sexuale comise asupra minorilor – n.r.), ele sunt comise, de cele mai multe ori, în condiții clandestine, departe de ochii lumii. De multe ori, agresorii sexuali provin din familia victimei. În atare condiții, mijloacele de probă directă lipsesc, de cele mai multe ori, sau singura probă directă pe care o putem avea este declarația victimei. Mai ales atunci când urmele de pe corpul victimei lipsesc, după comiterea abuzului, sau dacă ele dispar ca urmare a trecerii timpului. În condițiile acestea, deosebit de importantă este maniera în care este realizată audierea victimei minore.
Realitatea judiciară a arătat că, de cele mai multe ori, victimele minore erau audiate în condiții cumva improprii pentru așa ceva. Poate într-un birou de Poliție, mai puțin prietenos cu copiii, poate în prezența mai multor oameni care pot inhiba acel copil. De multe ori, persoanele care luau aceste declarații nu erau pregătite pentru a sta de vorbă cu copiii. Sau nu existau înregistrări audio-video ale acestor discuții, iar declarațiile erau consemnate pe un simplu suport de hârtie, într-un limbaj care, de multe ori, era specific mai degrabă anchetatorului decât victimei. În condițiile în care acest mijloc de probă este atât de important și poate că reprezintă singurul mijloc de probă, o astfel de declarație putea fi ușor contestată de către avocați și veridicitatea ei putea fi pusă la îndoială chiar și de către procuror sau de către un judecător, care nu a interacționat cu copilul. Pe cale de consecință, multe dintre soluții erau de clasare, pentru că acest tip de declarație nu putea fi de natură a înlătura prezumția de nevinovăție“, a spus procurorul Daniel Olteanu, în cadrul interviului acordat FocusPress.
Cum sunt audiați minorii în camerele speciale
În continuare, magistratul ne-a vorbit despre camerele de audiere, în sensul că acestea reprezintă un mediu cald şi prietenos pentru copii şi, implicit, o condiţie esenţială pentru ca ei să poată stabili un contact cu persoana care realizeză interviul şi pentru ca, mai apoi, să poată povesti despre experienţe traumatice din viaţa lor, lucru deloc uşor chiar şi pentru adulţi.
„Camera este viu colorată, iar pe pereţi sunt desene realizate de copiii ce i-au trecut pragul. Pentru noi contează mult ca acei copii ce intră în cameră, de multe ori nu cu cele mai bune aşteptări, să poată pleca de acolo zâmbind, chiar dacă discuţiile din interior au avut în centru subiecte dureroase. Ele sunt dotate cu camere de înregistrare video si cu microfoane, iar interviul este înregistrat integral. De regulă, în cameră nu sunt alte persoane, cu excepţia copilului şi a persoanei ce realizează interviul care, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, este întotdeauna procurorul. Avocatul persoanei vătămate minore, reprezentantul său legal, reprezentanţii DGASPC şi organul de cercetare penală asistă la audiere dintr-o cameră alăturată, despărţită de cea în care are loc interviul, printr-un geam cu vedere unidirecţională. Ei ascultă discuţiile în timp real, prin intermediul unor căşti audio, şi pot vedea ce se întâmplă în camera de audiere, fie prin geamul cu vedere unidirecţională, fie prin intermediul unui monitor conectat la camerele video. În pauza audierii, procurorul consultă aceste persoane, iar ele pot formula întrebări pentru copil, ce sunt analizate de procuror şi adresate acestuia, în situaţia în care sunt utile cauzei, formulate într-o manieră care să excludă riscul retraumatizării.
După interviu, conţinutul discuţiilor purtate de procuror cu copilul este redat întocmai pe suport de hârtie, iar declaraţia se ataşează dosarului cauzei, împreună cu CD-ul conţinând înregistrarea audio-video. Prin urmare, în situaţia în care dosarul ajunge în faţa judecătorului, ca urmare a unei trimiteri în judecată, el are posibilitatea de a vedea, nu doar de a citi ce spune copilul, ci şi cum spune sau cum nu spune, înregistrările surprinzând tonul, mimica, gesturile, cuvintele, dar şi tăcerile. Dacă declaraţia copilului este lămuritoare, completă, bine efectuată, judecătorul are posibilitatea de a nu-l reaudia într-o şedinţă de judecată, astfel că riscul de retraumatizare scade.
Aşadar, camera de audiere a minorilor reprezintă un mare pas înainte în investigarea abuzurilor sexuale, un instrument real de sprijin al copiilor ce au trăit astfel de traume, prin reducerea riscului de victimizare, dar şi al organelor judiciare, ce au ca scop aflarea adevărului, prin asigurarea unui cadru ce creşte sansele obţinerii unor mărturii complete şi veridice“, a mai spus procurorul Daniel Olteanu.
Procurorii utilizează protocolul de interviu NICHD
Magistratul a mai precizat și faptul că, pe lângă camera special amenajată pentru audiere, un alt pas important înainte este utilizarea de către procurori a protocolului de interviu NICHD, realizat de experţi din cadrul National Institute of Child Health and Human Development (Institutul Naţional pentru Sănătatea Copiilor şi Dezvoltare Umană) din Statele Unite ale Americii.
„Protocolul este un instrument fundamentat ştiinţific, ce reglementează paşii de urmat de intervievator pentru: obţinerea unor mărturii credibile, evitarea riscului de retraumatizare, evitarea riscului de compromitere ori de contaminare a marturiei copilului, evitarea riscului de sugestionare a copilului. Utilizarea corectă a protocolului conduce la realizarea unui interviu adecvat, adaptat la nevoile copilului, ce prezintă numeroase avantaje, comparativ cu tehnicile uzuale de audiere, prin: crearea unei legături de încredere între copil şi persoana ce realizează interviul (toate interviurile debutează cu o parte introductivă, de cunoaştere şi construire a unei relaţii), prezentarea unor regului de desfăşurare a interviului şi a conceptelor nu înţeleg/nu ştiu/adevărat/fals, antrenarea memoriei copilului, anterior povestirii episodului de abuz, folosirea de întrebări/ivitaţii deschise (de exemplu: Spune-mi mai multe/tot despre asta; Spune-mi tot ce s-a întâmplat de la… până la…) conduce la reducerea semnificativă a duratei ascultării, creşterea posibilităţii depistării mărturiilor false. Protocolul NICHD este cel mai eficient mijloc de audiere, cu cele mai bune rezultate, la nivel internaţional“, a explicat procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Specializarea procurorilor
O a treia componentă a activităţii grupului, pe lângă utilizarea camerelor de audiere şi a protocolului NICHD, este specializarea procurorilor pentru a lucra astfel de cauze. Cele două sunt instrumente foarte bune, fiind necesară utilizarea lor de către procurori şi poliţişti formaţi anume pentru a le folosi.
„Un prim pas în specializare îl reprezintă învăţarea protocolului. Dar el nu este nici pe departe suficient. Protocolul are 8-12 pagini, în funcţie de fontul cu care este scris. El descrie doar nişte paşi de urmat în procesul ascultării. Este necesar, astfel, ca această cunoaştere a sa să se suprapună peste un fundament de răbdare şi empatie, având în vedere specificul sensibil al cauzelor. Vârstele minorilor ascultaţi variază între 4 şi 18 ani. Nivelul lor de dezvoltare variază, de asemenea, foarte mult şi, implicit, nevoile lor sunt diferite. Unii pot să nu spună nimic, alţii să vorbească foarte mult, despre orice, pot râde sau plânge, ori pot folosi cuvinte greu de înţeles. Procurorul trebuie să fie mereu atent la aceste manifestări ale copilului şi să răspundă în mod adecvat la ele. Prin urmare, deşi nu suntem psihologi, specializarea procurorilor pentru astfel de cauze implică şi deprinderea unor cunoştinţe legate de psihologia copiilor. Colaborăm cu psihologi, care ne ajută să înţelegem mai bine nevoile copiilor, dar şi nevoile noastre, după interacţiunea cu ei. Povestirea experienţelor traumatice poate însemna debutul unui proces de vindecare a copilului. Iar persoana ce realizează interviul poate trăi, la rândul ei, o traumă, ascultând un copil ce povesteşte de lucruri îngrozitoare ce i s-au întâmplat. Discuţiile cu psihologii pot ajuta şi procurorii, ce sunt, la rândul lor, oameni, să integreze aceste experienţe ale lor.
Procesul specializării este unul continuu şi se caracterizează printr-un schimb permanent de experienţă cu colegi ce fac parte din grup, cât şi cu colegi de la alte unităţi de parchet din ţară. Periodic sunt organizate seminare, în cadrul cărora împărtăşim experienţele profesionale, ne prezentăm audieri şi discutăm pe marginea lor cu alţi procurori, cu psihologi şi cu poliţişti. Institutul Naţional al Magistraturii şi-a asumnat, de asemenea, un rol important pentru formarea în viitor a specialiştilor în astfel de cauze, prin organizarea de cursuri şi seminare. Este de subliniat că, la nivel naţional, acest domeniu de specializare al procurorilor este unul nou şi că rezultatele de până acum sunt unele încurajatoare“, potrivit procurorului Daniel Olteanu.
Cum se desfășoară activitatea la Constanța
Așa cum am precizat și mai sus, grupul specializat din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa este format din patru procurori, în prezent. Aceștia efectuează un serviciu de permanenţă săptămânală, prin rotaţie, o dată la patru săptămâni. Toate sesizările privind abuzuri sexuale comise împotriva minorilor înregistrate în circumscripţia PJ Constanţa (municipiul Constanţa, Mamaia, Năvodari, Ovidiu, Techirghiol, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu etc.) sunt supuse imediat, în mod direct, atenţiei procurorului de serviciu specializat.
„Indiferent dacă sesizarea a fost făcută direct la Parchet, ori la Poliţie pentru că, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, la momentul înregistrării unor astfel de sesizări organul de poliţie este obligat să sesizeze imediat, telefonic, procurorul de serviciu. Procurorul este cel ce preia imediat managementul cauzei şi coordonează în mod direct desfăşurarea anchetei, în funcţie de conţinutul sesizării. El poate dispune astfel, prealabil ascultării victimei, examinarea ei medico-legală ori, spre exemplu, audierea unor eventuali martori. Tot procurorul planifică atunci ascultarea minorului, pe care o va face personal, în camera special amenajată de la PJ Constanţa“, a spus procurorul Daniel Olteanu.
După doi ani de activitate a grupului, la nivelul PJ Constanţa se poate observa o creştere a numărului de persoane trimise în judecată pentru infracţiuni de abuz sexual comis asupra minorilor şi, de asemenea, obţinerea unor soluţii de condamnare cu pedepse foarte mari (trei dintre ele de peste 20 de ani de închisoare), pentru comiterea unor astfel de fapte.
La finalul interviului, procurorul Daniel Olteanu a încurajat oamenii să depună sesizări atunci când au cunoștință de vreo situație sau vreo bănuială cu privire la abuzuri sexuale și nu numai. Mesajul magistratului, dar și alte detalii interesante legate de activitatea sa, precum și legate de decizia de a îmbrăca „haina“ de procuror, puteți urmări în interviul video atașat.
Liliana BELCIUG
