România a trăit o perioadă electorală ce părea nesfârșită, în care au avut loc mai multe schimbări sociale și politice. E o perioadă cu foarte multe evenimente, în care se suprapun straturi de realități și de informații. De aceea o oarecare detașare este necesară pentru o scurtă analiză obiectivă, așa cum am provocat-o să facă pe prof.univ.dr. Cristina Gavriluță, sociolog, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
„Sentimentul că ne aflăm într-o perioadă electorală perpetuă nu poate dispărea imediat. Lumea a fost divizată, după niște criterii care nu au mai fost până în momentul de față: sunt buni și răi, frumoși și urâți, deștepți și proști. Această divizare, oarecum nefirească, care s-a petrecut în societatea românească nu se regăsea la alte alegeri, deși au fost mereu încercări de a influența populația la alegeri.
Emoția era până acum construită pe platforme electorale, pe imagini de partid, pe imagini ideologice. În momentul de față, ideologiile și partidele au trecut în plan secund, s-au erodat foarte mult, unele s-au și șters, încât ceea ce a rămas a rămas o dispută între alegători, nici măcar între candidați. Alegătorii au început să se numească într-un fel și altul, au început să facă parte din anumite categorii sociale, definite într-un fel anume. Nu neapărat cei care s-au numit a fi buni erau și cei mai buni.
Până la urmă, imaginea, în această campanie electorală, a fost dată de camera de ecou, de amplitudinea pe care a avut-o mesajul pe care l-au promovat public. Practic, nu vorbim de număr, ci de audiențe. Nu vorbim de calitatea mesajului, ci de cât de vocali au fost purtătorii de mesaj.
Suntem în situația în care România, pentru prima dată după 89, avem de-a face cu ceva atipic, actorul principal a fost publicul și nu actorii politici, candidații“, a declarat sociologul prof.univ.dr. Cristina Gavriluță.
Cu siguranță, rumoarea, consecințele scrutinelor le vom vedea o lungă perioadă de timp. Iar tumultul din societate nu a dispărut, continuă, mai ales că rețelele de socializare există în continuare, iar ele au fost una din „cauzele“ divizării societății românești, care trebuie acum rezolvată de decidenți, noi sau vechi, oamenii politici. Iar rețelele de socializare îi pot ajuta sau nu, chiar dimpotrivă.
„În sociologie sunt niște teorii care se dezvoltă pe marginea aceasta, a pierderii noastre într-o mulțime. Anonimatul îți conferă o anumită protecție, îți permite să faci lucruri pe care nu le-ai face în mod obișnuit, când te expui direct, când ai o confruntare față în față. Mediile virtuale au și calitatea aceasta de a-ți asigura o zonă de protecție: te expui cu fața, dar nu te expui decât într-o mare anonimă, devii unul printre alții. Iar această anonimitate a transmițătorului, a celui care face campanie sau este creator de conținut îl face să fie mai dezinvolt, mai curajos, mai inflamat în preajma evenimentelor electorale. Implicit, această emoție este una care se transmite cu mai multă ușurință, datorită algoritmului, știm foarte bine.
În egală măsură, mediile acestea noi de comunicare ajută și scos la iveală un lucru pe care noi îl neglijăm adesea, inclusiv oamenii politici, decidenții: scot mai bine la suprafață ceea ce exista deja, o nemulțumire, o neîncredere, o umbră de tristețe, o dorință poate ascunsă, neexprimată curajos public și atunci lucrurile acestea devin mai ușor exprimabile în acest mediu“, a explicat sociologul ieșean.
Un alt factor identificat de prof.univ.dr. Cristina Gavriluță pentru schimbările sociale din România actuale este pandemia de COVID-19, chiar dacă am depășit-o în urmă cu doi ani. Cu urmările acesteia ne confruntăm și acum și ne vom întâlni în continuare, ele marcând chiar și alegerile din 2024 și din acest an. Pentru că pandemia a schimbat atitudini poate definitiv.
„Pandemia a marcat un moment de schimbare socială la nivel atitudinal, și ca civism, și ca reacție socială și ca reacție interumană. Se observă o reacție paradoxală: pe de o parte dezinvoltura, dorința de a-ți firma ostentativ credințe, dorințe, imagini și tot felul de preferințe, în orice zonă, dar pe de altă parte există și această radicalizare care se constată la nivel public.
Momentul pandemiei, felul în care el a fost gestionat, a făcut să trecem la un alt nivel de percepție și reacție public, implicit pentru alegerile care au urmat momentului, inclusiv din America și din celelalte state europene.
Ne-a schimbat foarte mult modul de a fi și de a funcționa în paradigma civismului, practic“, consideră prof.univ.dr. Cristina Gavriluță.
Mai multe detalii despre schimbările din societatea românească pe care le-am putut observa mai clar în acest an, inclusiv recomandări pentru politicieni, nevoiți/obligați să repare faliile din societate pentru a supraviețui în viața publică, în materialul video.
Concluzia, însă, e clară: trebuie să lucrăm mai mult, fiecare dintre noi, la zona de comunicare, de decență, de feedback, de argument, de bun simț.
Valentin ISPAS
