Sindicatul SANITAS este o forță la nivelul județului Constanța. Nicolae Manea este președintele SANITAS Constanța. Ziua Mondială a Sănătății are ca temă „Sănătatea mea, dreptul meu”, iar cu această ocazie am dorit să facem o radiografie a sistemului sanitar din Constanța cu omul care se zbate pentru drepturile angajaților din sănătate și asistență socială. Președintele Nicolae Manea are o întreagă echipă în spate și mărturisește că se bucură pentru faptul că poate să o conducă și să aibă rezultate notabile.
Reporter: Cum ați caracteriza primele luni ale anului 2024, pe plan local, din punct de vedere al sănătății și al asistenței sociale, cum au decurs negocierile în urma protestelor și dacă sunteți mulțumit de rezultate?
Nicolae Manea: În anul 2024 au continuat protestele. Conflictele de muncă au fost anunțate încă din 2023. Am avut întâlniri periodice cu reprezentanții Guvernului, la cel mai înalt nivel, discutând aici inclusiv cu cei doi premieri. Știți foarte bine că a existat acea rotativă. O parte din situații am rezolvat atunci. Am pus practic semințele pentru anul 2024. Am declanșat inclusiv strângerea de semnături în vederea continuării activității sindicale și inclusiv a declanșării grevei generale, dacă ar fi fost cazul. Deci, practic am deschis conflicte de muncă pentru cele două sectoare, atât pentru sănătate, cât și pentru asistență socială. Strângerea de semnături, la nivel național, a fost un succes. A fost undeva peste 80 la sută, iar la nivelul Constanței procentul a fost de 98,7 la sută, ceea ce este extraordinar. Asta arată determinarea membrilor de sindicat. Alături de sindicat au semnat și cei care nu sunt membri, au semnat și de la alte sindicate. Și, pe lângă determinare, ei arată și starea de nemulțumire. Aceste conflicte de muncă practic au fost suspendate temporar pentru că a apărut Ordonanța de salarizare, care rezolvă în parte problemele pe care le-am ridicat și pentru care am strâns aceste semnături. Știți foarte bine că în ianuarie am cerut o majorare de 20 la sută. Majorarea în medie este de 20 la sută, oferită de Guvern, prin Ordonanța 19. Mai sunt și alte probleme de rezolvat. În primul rând, trebuie să rezolvăm contractul colectiv de muncă la nivel de sector de activitate, pentru asistență socială. Și, cel mai important lucru, trebuie să finalizăm noua lege a salarizării, lege care va fi făcută de către Banca Mondială. Noi am terminat discuțiile atât cu Ministerul Sănătății, aproape le finalizăm și cu Ministerul Muncii. Va fi o lege care este bazată pe cu totul și cu totul alte principii. În primul rând, în Planul Național de Redresare și Reziliență, asumat de către statul român, apar două elemente total noi. Totalitatea sporurilor nu pot să depășească 20 la sută per salariat. Iar noi avem majoritatea plăților suplimentare, plăți suplimentare care sunt generate de muncă pe timpul nopții, muncă în weekend, în afara programului de lucru și pentru condiții deosebite de muncă. Majoritatea, vă spuneam, sunt cuantificate sub formă de sporuri. Avem pe timpul nopții un spor de 15 la sută, pentru munca desfășurată în perioada sărbătorilor legale. Sâmbătă, duminică, când ceilalți bugetari nu lucrează, la fel, avem un spor. Toate aceste lucruri trebuie înghesuite în 20 la sută. Acesta este motivul pentru care am negociat intens cu Guvernul României și cumva ne-am aliniat la tendința europeană de redefinire a acestor parametri. Adică nu se vor mai numi sporuri, ci se va calcula un tarif orar pentru aceste lucuri. Exact cum este în orice țară. Noi discutăm până la urmă de țări relevante, cum ar fi Germania, Franța, Italia și poate este în beneficiul nostru și mai mult ca sigur. De ce? Gândiți-vă dumneavoastră că, la acest moment, majoritatea salarială din cele două sisteme are sporul raportat la decembrie 2018. Asta înseamnă o pierdere semnificativă la venitul net. În momentul în care s-ar plăti tariful orar, pentru fiecare oră lucrată în afara programului normal de lucru, nu s-ar mai pune această problemă.
Rep.: SANITAS a reușit să obțină aceste creșteri salariale, atât pentru sectorul din sănătate, cât și pentru asistență socială. Ordonanța de Urgență a fost publicată în Monitorul Oficial. Cum va bulversa planul de reziliență grila de salarizare?
Nicolae Manea: În primul rând, este un succes de etapă. În acest moment noi am obținut ceea ce ne-am dorit sau o parte din ce ne-am dorit. Mai departe, acest succes nu va reprezenta nimic dacă nu reușim o lege a salarizării corectă. Pentru că există o cerință ca această lege a salarizării să fie fundamentată pe exemple relevante. Să luăm exemplul Germaniei. Ei au cu totul și cu totul alt sistem de salarizare. Noi am cerut Guvernului ca în momentul în care va ajunge cumva într-o formă de lucru la Banca Mondială, acea entitate care a câștigat licitația pentru întocmirea acestei legi, să avem și în oglindă sistemul de salarizare din Germania. Știu că România nu are venitul Germaniei, dar se poate calcula procentual și acolo putem să vedem care sunt categoriile de bugetari, care într-adevăr au o pondere mai mare ca și importanță. De ce vă spun treaba aceasta? Pentru că până la apariția Legii 153 știți foarte bine că migrația specialiștilor din sănătate și din asistență socială era foarte mare. Legea 153 a încetinit acest proces, dar am ajuns în 2022, la momentul în care trebuia aplicată la final. Am trecut și prin această criză generată de pandemie și de război și vedem că puterea de cumpărare s-a înjumătățit. Ori veniturile abia acum au crescut cu 20 la sută. Statistic, acoperă inflația. În realitate suntem încă sub puterea de cumpărare pe care am pierdut-o, pe care o aveam înainte de pandemie. Și atunci trebuie gândit acest sistem luând exemplul altor țări, care au avut rezultate, pentru că altfel ajungem iar într-un impas și riscăm să pierdem din nou cadre foarte bine pregătite și care nu prea au cu ce să fie înlocuite.
Rep.: Concret, ce ar trebui să înțeleagă oamenii care ne privesc acum? Ce înseamnă aceste creșteri salariale? Spre exemplu, ce venit va avea un asistent medical, un medic, un biolog, un chemist sau un kinetoterapeut în perioada următoare?
Nicolae Manea: Creșterea în medie este de 20 la sută. Fiecare poate să-și calculeze. Noi am trimis pe grupuri, am făcut calcule pentru fiecare gradație, pentru fiecare loc de muncă. Gândiți-vă dumneavoastră că un asistent medical, nu discutăm salariul de încadrare, discutăm de venitul net, că până la urmă te duci să cumperi cu venitul net, avea undeva în jur de 3.000 de lei. Chiar sunt colegi care cu gradația la maxim aveau sub 3.000 de lei. Douăzeci la sută înseamnă adăugarea unui procent de 600 lei. Nu este mult, dar nici puțin. Este practic un avans din nou la Legea salarizării. Este extrem de important ca noua lege a salarizării, aceste categorii profesionale să fie repoziționate. Și o să vă spun ce înseamnă treaba aceasta. Legea 153, din acest punct de vedere, a fost un fiasco. De ce? Pentru că toată legislația dinainte de Revoluție și după Revoluție era bazată pe un echilibru. Medicul avea un salariu X, asistentul medical avea la jumătatea medicului, iar infirmiera, îngrijitoarea era undeva poziționată la jumătate din salariul asistentului medical. Cu această Lege 153 s-a schimbat tot echilibrul. Adică diferența dintre îngrijitoare și infirmieră, infirmieră, care are în plus trei luni de pregătire, a ajuns să fie de 700 de lei. Pentru 3 luni. Teorie și practică. Diferența dintre asistentul medical cu școală postliceală și infirmieră, asta însemnând o pregătire de trei ani de zile, este de 400 de lei. Este o problemă de logică. Adică dacă pentru trei luni îmi dai 700 lei în plus la salariu, pentru trei ani îmi dai 400 lei. S-a rupt acel echilibru. Vă dau exemplul Germaniei. Este acel echilibru pe care-l aveam noi înainte. Acesta este motivul pentru care am cerut Guvernului și planul național de redresare. Și reziliența cere să se revină la acest echilibru, adică aceste categorii profesionale să aibă exact ce vă povesteam eu, asistentul medical jumătate și așa mai departe. Sunt principii în lege care spun foarte clar că se plătește în funcție de complexitatea muncii, în funcție de nivelul studiilor și în funcție de importanța activității desfășurată.
Rep.: De ce această creștere salarială se face în mod etapizat și de ce se raportează la salariul din decembrie 2018-2023?
Nicolae Manea: La momentul acesta, creșterea salarială se raportează la salariul din decembrie 2023. Legea 153 are niște hibe foarte mari, în sensul în care, uitați-vă, la 1 martie 2018, medicul, asistentul medical și ambulanțierul au fost duși la maxim în grilă. Ceea ce a creat foarte multe animozități între categoriile profesionale. Au rămas salariile raportate la 1 ianuarie 2019, la nivelul lunii decembrie 2018 și nu au mai crescut niciodată. Adică cele trei categorii au avut sporul de condiții de muncă raportat la salariul dus la maxim în grilă. Celelalte au rămas și în ziua de astăzi, cu sporurile raportate la nivelul lunii decembrie 2018, ceea ce produce pierderi la venitul net, deci foarte mari. În momentul în care s-a aplicat ordonanța, am majorat salariile, s-a raportat la 1 decembrie, pentru că a fost calculat în așa fel încât România să se încadreze în deficit. Nu vă spun decât câteva cuvinte despre negocieri. Inițial, Guvernul a spus că nu are niciun fel de posibilitate de a majora salariile, decât cu 5 la sută. În urma acestor acțiuni de protest, noi am reușit, în urma prognozei de încasare, să creștem la 20 la sută, ceea ce este un lucru foarte bun. Calcule au fost făcute pentru decembrie 2023. Nu este un lucru rău, dar este o primă etapă. De ce? Pentru că noua Lege a salarizării, element obligatoriu în Planul Național de Bunăstare și Reziliență, trebuie să aducă din nou la echilibru și trebuie să ofere o stabilitate în sistem, pentru că nu cred că va mai fi schimbat în următorii 20-30 de ani. Și atunci, dacă este făcută strâmbă și neconformă cu realitatea, legea nu va produce nici plusvaloare și nu va aduce nici pace socială, ci pur și simplu va genera atât de multe discriminări ca și Legea 153, poate chiar mai mult. Acesta este motivul pentru care nu insistăm atât de mult să fie luat un exemplu dintr-o țară relevantă.
Rep.: Ce obiective există pe agenda SANITAS Constanța în perioada următoare?
Nicolae Manea: În primul rând, trebuie să informăm foarte bine membrii de sindicat referitor la ce s-a obținut și ne dorim. Am luat chiar o decizie în Consiliul Județean care s-a desfășurat vinerea trecută. În al doilea rând, este extrem de important să menținem această presiune asupra guvernanților și să menținem aceste acțiuni, tocmai pentru că Legea salarizării este cel mai important act pentru următorii 20 de ani, atât în sănătate, cât și asistență socială. Și atunci noi nu numai că trebuie să fim vigilenți, dar trebuie să venim cu presiuni pentru negocierea cât mai rapidă a legii. Avem promisiuni din partea domnului premier că alături de învățământ vor fi primele sectoare care vor negocia această lege, inclusiv până la Banca Mondială, adică să ajungă în faza cea finală. Și, în plus de asta, trebuie să ne securizăm și contractele colective de muncă. Avem contract colectiv de muncă la nivel de sector de activitate de sănătate. Suntem în faza incipientă de a negocia contractul colectiv de muncă la nivel de asistență socială și, în cascadă, trebuie să le finalizăm la noi în județ, contractele colective de muncă la unitățile care fie sunt în ultima perioadă și expiră acum, fie pur și simplu sunt în faza de expirare și am obținut reînnoirea reprezentativității. Deci, practic o să avem o lună următoare foarte încărcată.
Rep.: Din câți membri este format Sindicatul SANITAS din Constanța?
Nicolae Manea: Sindicatul SANIATS Constanța este un sindicat unic, cu filiale în toate unitățile sanitare din județul Constanța și în acest moment are peste 4.500 și un pic de membri de sindicat.
Rep.: Sunteți o forța, să spunem, la nivelul județului Constanța.
Nicolae Manea: Nu numai ca este o forță numerică, dar sindicatul este și foarte activ. Vă reamintesc că la ultimul miting de amploare, nu mai vorbesc de cel dinainte, dar au fost înscriși să meargă la mitingul de la București 1.200 și am reușit să ducem 821. Era în perioada Săptămânii Altfel și nu aveam mijloace de transport. Am închiriat autocare de la București.
Rep.: Ce programe derulează SANITAS Constanța pentru membrii săi?
Nicolae Manea: Avem, din punct de vedere sindical, programe de instruire atât la nivelul Federației SANITAS, cât și programe proprii. Avem inclusiv pe parte socială un regulament de acordare a ajutoarelor sociale pentru persoanele care într-adevăr sunt într-o situație foarte dificilă. Și aici discutăm de boală, discutăm de boli incurabile, discutăm de accidente, discutăm inclusiv de cei care au ieșit la pensie și pe care-i recompensăm, nu atât de mult cât ne-am dori și cât ar merita. Dar, în funcție de posibilități, îi recompensăm. Ne gândim și la alte proiecte pe care le tot discutăm și le negociem cu furnizorii de servicii. Avem foarte multe procese. Suntem numiți procesomani. Și, în premieră, avem un proces la nivel național. Suntem prima federație din România care am deschis un proces la nivel național tocmai pentru legea salarizării, pentru Legea 153/2017. Am dat în judecată Guvernul României și avem prima înfățișare la începutul lunii aprilie. Prin ordonanțe succesive au prorogat aplicarea acestei legi și vă povesteam că plătesc sporul de condiții de muncă și celelalte sporuri la nivelul lunii decembrie 2018. Mai mult, tot ce înseamnă drepturi și aici discutăm de indemnizație de hrană, a fost blocată la nivelul 2017. Gândiți-vă că această indemnizație de hrană este calculată din două salarii minime pe economie. Unu era salariu minim pe economie în 2017, altul este în 2024. Voucherul de vacanță a fost calculat la salariul minim pe economie din 2017. În mod normal, voucherul de vacanță ar trebui să fie acum calculat la 3.300 și este calculat la 1.450. Îmi spunea cineva că s-a majorat. Nu s-a majorat. S-a făcut 1.600 și se mai opresc încă 10%. Știți foarte bine. Adică este exact ca în povestea aceea cu Ivan Ivanovici. Nu i s-a dat, i s-a luat. Inclusiv tot ceea ce înseamnă, începând de la garda medicului, continuând cu toate drepturile salariale care decurg din Legea 153, sunt plătite la nivelul anului 2017. Și atunci am dat în judecată, pentru că există tehnica legislativă. Legea 24/2000 spune foarte clar că poți să prorogi o singură dată foarte bine justificat. Prin ordonanța trenuleț, Guvernul a prorogat în fiecare an.
Rep.: Să nu uităm că în pandemie cadrele medicale au fost denumite „eroi”.
Nicolae Manea: Da!
Rep.: Au fost în prima linie!
Nicolae Manea: Și cele din asistență socială. Știți foarte bine, în baza unei ordonanțe militare, Ordonanța nr. 8, ei au fost izolați la locul de muncă. În două ore au trebuit să se prezinte acolo și n-au avut cu cine să lase copiii, părinții care erau imobilizați la pat. Am avut și situații de genul acesta.
Rep.: Au crescut prețurile destul de mult și creșterile acestea salariale ar trebui să reflecte și partea aceasta.
Nicolae Manea: Am găsit un bon din acea perioadă. Știți cât era un litru de ulei? Cinci lei și un pic, adică 5,40 lei și era un ulei bun calitativ. Nu vreau să dau denumirea firmei, dar un ulei bun era 5, 40 lei. Cât este acuma? Cel puțin s-a dublat. Nu mai discutăm de unt sau de pâine? Veniturile nu s-au dublat sub nicio formă. Acest proces vă spuneam că este în premieră și va avea un efect foarte interesant. Pe lângă drepturile pe care le solicităm, drepturi materiale, va interzice Guvernului să mai dea alte ordonanțe de prorogare. Noua lege, nu suntem copii și nu ne închipuim că se va aplica dintr-odată, tot etapizat se va aplica. Dar haideți să o lăsăm așa cum este trecută ea, să știm că în fiecare an luăm 20 la sută cât avem de primit. Este practic o predictibilitate a veniturilor. Dacă în fiecare an recurgem la prorogare, să rămâi cu același venit și prețurile cresc la raft, nu mai vorbesc de utilități, care au explodat, este normal ca fiecare să ia în calcul fie să schimbe locul de muncă, fie să emigreze.
Rep.: Atât în sistemul sanitar, cât și în asistență socială există un mare deficit de personal.
Nicolae Manea: Da, există! Deficit care a fost accentuat de prevederile legale, de blocarea angajărilor. Știți foarte bine, au rămas doar posturile unice. Am mai avut noi în 2010 situația în care la 7 angajați plecați, se angaja unu. Am făcut noi presiuni foarte mari și s-au deblocat anumite posturi. La începutul lunii iunie, la o cerere a Ministerului Sănătății făcută în urma întâlnirii cu noi, s-a contabilizat că era nevoie de 4.000 de posturi la unitățile care sunt subordinea Ministerului Sănătății și de 10.000 la unitățile care erau în subordinea autorităților locale. Autoritățile locale au aproape 400 de spitale, iar cele din subordinea Ministerului Sănătății sunt vreo 60-57. În condițiile acestea s-au aprobat cele 4.000 de posturi de la unitățile din subordinea Ministerului Sănătății. Și la autoritățile locale s-au aprobat doar 7,6 la sută. Vă dați seama ce deficit este? În urma întâlnirilor, am reușit să convingem Guvernul României să nu mai introducă blocarea pentru posturile vacantate în 2024. Dar deficitul rămâne și s-a accentuat. Până la sfârșitul anului, foarte mulți colegi au ieșit la pensie, s-au îmbolnăvit, unii ne-au și părăsit, trecând pe lumea cealaltă sau părăsind țara. Și deficitul este imens. Alții s-au pensionat. Este un lucru firesc. La negocierile noastre, ca să nu spun presiune, au deblocat cam opt mii de posturi, atât din sănătate, cât și din asistență socială. Dar sunt total insuficiente. În realitate, făcând un calcul, confirmat pe surse din partea Guvernului, deficitul este undeva între 30.000 și 50.000 de posturi la nivel național.
Rep.: Care ar fi principalele provocări sau probleme, cum doriți să le denumiți, cu care se confruntă sistemul sanitar din Constanța?
Nicolae Manea: În primul rând avem nevoie ca de aer de deblocarea posturilor. Vă spuneam înainte să înceapă emisiunea că D.G.A.S.P.C. are finalizate patru centre în curs de finalizare, multe alte centre în curs de autorizare. Pentru obținerea autorizațiilor mai sunt încă patru centre, dar mai sunt alte centre făcute pe proiecte europene. La opt au personal angajat pe perioada determinată, care a fost prelungită printr-un artificiu legal, evident pe șase luni și mai au încă trei luni. Dacă nu se aprobă aceste memorandumuri la cele opt unități, ei o să rămână fără lucrători. Avem un deficit foarte mare în asistență socială încă de acum câțiva ani, pentru că aici s-a făcut reorganizarea întâi la copii și acum urmează adulți. Nu s-au făcut angajări decât extrem de puține. Tocmai că discutam să protejăm cumva salariații și să facem o evaluare corectă după reorganizare. S-a terminat la copii, acum urmează la adulți, dar ieșirile din sistem sunt foarte mari. S-au adunat foarte multe pensionări și avem nevoie de personal.
Rep.: Care ar fi soluțiile, în opinia dumneavoastră, pe termen mediu și lung, cu privire la aceste situații pentru deblocarea lor?
Nicolae Manea: Ar trebui în primul rând să se modifice legea în sănătate și asistență socială. Să nu mai existe această blocare a posturilor, pentru că există un normativ foarte clar de personal și mai există și o fluctuație foarte mare a personalului. Avem și niște specificității. Dacă într-o instituție, să presupunem, de administrație, dintr-un birou pleacă un coleg sau doi, aceste activități pot fi distribuite către alți oameni. Dacă la noi din 10 oameni pleacă trei din sistem ori s-au pensionat, nu ai de unde să iei oameni în loc. Nu se mai poate face tura, de abia se poate asigura continuitatea. Presiunea crește atât de mult pe cei care au rămas, încât se ajunge la pensionarea anticipată. Nu mai pot să facă față. Nu mai vorbim de faptul că nu poți să amâni treaba. Dacă la un dosar pot fi cumva lungite termenele, aici trebuie să faci tratament, aici trebuie să consulți, aici trebuie să tratezi și orice eroare poate fi dramatică, dacă nu catastrofală. De aceea, aceste sisteme care au nevoie de continuitate nu ar fi trebuit introduse în această blocare.
Rep.: Peste puțin timp va debuta și sezonul estival 2024, Constanța va fi supraaglomerată, la fel și unitățile sanitare. Aveți o situație a cadrelor medicale din spitale, pentru că va fi o problemă pe timp de vară?
Nicolae Manea: Din practica anilor anteriori, exceptând pandemia, prezentările la spitalele poziționate pe litoralul românesc și aici discutăm de Constanța, discutăm de Mangalia, se dublează. Deci, practic, județul Constanța își dublează numărul de locuitori. Și atunci vă dați seama că presiunea este extrem de mare. Sunt probleme foarte mari, începând cu finanțarea, pentru că bani pe Serviciul de Primire Urgențe primesc doar cei de la Spitalul Județean. Cei de la Mangalia nu sunt finanțați de la Ministerul Sănătății. Neavând sistem de primire urgențe, au o cameră de gardă sau un centru de primire urgențe. Este pur și simplu o problemă care trebuie rezolvată. Oricum, indiferent cum ar fi, asistența medicală se asigură, dar crește presiunea și mai tare. Și nu este normal. Oamenii aceștia sunt eroi. Gândiți-vă dumneavoastră că au fost declarați eroi pe timpul pandemiei. Li s-au acordat drepturi, unele pe care nu le-am cerut. Și vă dau aici exemplul Legii 70, care spunea că se dă un spor de până la 30 la sută pe timpul efectiv lucrat. Banii aceștia nu i-am văzut niciodată. Suntem încă în procese pentru recuperarea stimulentelor de risc date pe timpul pandemiei, pe care le-au oferit cu foarte mare larghețe, dar în realitate s-au creat alte discriminări. De exemplu, ce era în contract cu Casa, am primit stimulentul fără niciun fel de problemă. Cele care erau finanțate de către Ministerul Sănătății nu am primit și a trebuit să mergem în instanță. Bani cheltuiți, nervi irosiți. Instanța, la o perioadă destul de lungă de pandemie judecă parcă altfel și ajungem într-o situație în care avem de dat explicații noi. De ce doi oameni au fost izolați, de exemplu, la asistență socială, unii au primit, alții nu. Cum putem să mai explicăm treaba asta? Pentru că la instanță nu putem să cerem explicații. Vă dau un alt exemplu și mai hilar la o unitate nu s-a acordat stimulentul de risc și a trebuit să dăm în judecată, pentru că au fost izolați mai devreme, cu toate că nu este scris nicăieri că persoanele care s-au izolat mai devreme nu trebuiau să primească. Legea era foarte clară și am discutat de la ministru, terminând cu domnul premier, dar nu s-a rezolvat mai nimic. A trebuit să câștigăm în instanță, iar recuperarea se face pe 5 ani. Nu este absolut deloc corect.
Rep.: Ce exemple considerați că am putea prelua din sistemul sanitar din țările europene care s-ar plia pe specificul românesc în vederea dezvoltării sistemului sanitar?
Nicolae Manea: Discutăm aici atât de sănatate, cât și de asistență socială. Păi, în primul rând, nu există niciun fel de țară care are experiență în Uniunea Europeană, care să aibă plafonat contractul încheiat cu CAS. Știți foarte bine că fiecare unitate „negociază” un contract și spune că atâta aveți contractul și pe atâtea prestații primiți bani. În situația în care se prezintă mai mulți oameni, îi tratați pentru că nu aveți voie să refuzați ca privat. Și nici nu ar fi indicat să refuze. Si diferența de unde o suporți? În schimb, în exterior, că am întrebat peste tot nu există. Ai tratat? Primești bani. Al doilea lucru foarte important o reprezintă tariful pe caz de boală rezolvat. La noi nu are niciun fel de legătură cu realitatea. S-a stabilit, la un moment dat, la început pe criteriu istoric și nu reprezintă practic cheltuielile care presupun rezolvarea acelui caz. Oriunde, în orice țară, se știe foarte clar că o parte din fonduri se duce pe cazare hotelieră, o altă parte pe materiale sanitare, mâna de lucru, medicamente și la orice oră din zi și din noapte știu foarte clar că s-au scumpit medicamentele, crește și tariful. S-au scumpit utilitățile, crește și tariful. La noi nu are niciun fel de legătură, doar acel criteriu istoric și atât.
Rep.: Cum le răspundeți constănțenilor care se întreabă cum și când credeți că se va elimina plicul, cu ghilimelele de rigoare, din spitalele din România?
Nicolae Manea: Nu eu ar trebui să răspund la acest lucru. Sunt instituții abilitate care se ocupă de aceste lucruri. Nu este sub nicio formă o regulă. Atât în sănătate, cât și în asistență socială. Credeți-mă că eu îi respect foarte mult pe colegii mei. Am văzut colegi care au ieșit din tură, dau exemplu de asistentă medicală, au avut atât de grea tura, atât de mare încărcătura, încât plângeau. Nu mai pot să facă față. Există cazuri izolate, cum există peste tot, inclusiv în media. Știți foarte bine că nu fac altceva decât să arunce o umbră urâtă asupra sistemului. De aceea am discutat cu o mare parte din colegii dumneavoastră să mediatizăm și este propunerea noastră ca sindicat și cazurile de excepție, de excelență, din cele două sisteme. Acum am discutat de sănătate, dar să discut și de asistență socială. Noi am făcut niște proiecte europene. Erau două doamne psiholog din București. Când am intrat într-un centru de persoane cu handicap psihic și mintal, acești oameni nici măcar nu au discernământ, sunt ai societății, au văzut colegi pe care-i cunoșteau și li s-au luminat ochii. Pe acești oameni nu poti să-i minți. Ei se simțeau în siguranță în prezența acestor oameni. Erau atât de bucuroși că i-au văzut și pur și simplu simțeau o afectivitate mai mult decât justificată. Cele două doamne psiholog au spus „Doamne, cum puteți să lucrați voi în sistemul ăsta? Noi am fugit”. Când le-am spus ce remunerație au se mirau. Păi oamenii aceștia trebuiesc păstrați ca la rândul lor să-i învețe pe alții. Pentru că dacă nu ai chemare, nu poți să lucrezi nici în sănătate, nici în asistență socială. De aceea vă dau un exemplu foarte îngrijorător. Universitatea Ovidius are o catedră de asistență socială și discutam cu conducerea D.G.A.S.P.C.-ului că rata de intrare în sistemul de asistență socială a acestor asistenți sociali cu studii superioare este undeva pe la 1-2 la sută. Să vă mai spun care e rata de retenție? Că unii pleacă după două luni. Cea mai rapidă demisie a fost de nici măcar o zi, a stat sub 8 ore când a văzut cu ce lucrează. Acolo lucrezi cu niște oameni care au nevoie de îngrijire, au nevoie de foarte multă răbdare, de foarte multă atenție, de empatie.
Rep.: Am vorbit de grilele de salarizare ale angajaților din sănătate. Dar în privința angajaților din asistență socială nu ne-ați dat un exemplu. Cât va fi creșterea salarială?
Nicolae Manea: Ele sunt mai mici și căutăm și facem tot ce este posibil ca ele să fie identice cu cele din sănătate și pe noua lege, pentru că așa este corect. Ambele fac parte din aceeași familie ocupațională. Avem anumite promisiuni, dar până când nu le vedem așternute pe hârtie, nu are sens să ne bazăm foarte mult. Trebuie să insistăm de fiecare dată, nemaivorbind de faptul că și în țările relevante de care spuneam salarizarea este cam la fel, pentru că un om se formează extrem de greu. Un om se păstrează greu și dacă nu îl stimulezi, nu poți să îl păstrezi.
Rep.: Este an electoral. Veți continua protestele pentru a obține tot ceea ce vă doriți?
Nicolae Manea: Noi suntem o federație foarte serioasă. Am cerut 20 la sută pentru salarizare, am primit 20 la sută. Cerințele trebuie să fie rezonabile. Știu colegi ale căror cerințe depășeau 100 la sută. Și noi ne-am dori. Le urăm succes să obțină, să beneficiem și noi de ce obțin dânșii așa cum ei beneficiază de ce am obținut noi, dar nu este realist ca să aruncăm în aer. Știm foarte bine poziția României. Cerem și la anul pe noua lege lucruri rezonabile. Dar, foarte important este să avem o lege a salarizării bună. Foarte important este să îndreptăm inechitățile, să nu ne mai întâlnim cu ele. Aceste inechități perturbă pacea socială, aceste inechități distruge echilibrul echipei medicale, fie în sănătate sau echipa de îngrijire din asistență socială. La 1 martie 2018 au crescut salariile doar la anumite categorii și la ceilalți au rămas să crească etapizat. Etapizarea asta a fost o adevărată poveste. Vă dați seama ce tensiuni s-au creat total artificial.
Rep.: Am ajuns la finalul interviului. În luna martie am marcat Ziua Mondială a Asistentului Social. În luna aprilie vom marca Ziua Mondială a Sănătății. Ce mesaj dorește să transmită SANITAS Constanța personalului medical și personalul de la asistență socială?
Nicolae Manea: În primul rând, vreau să transmit tuturor lucrătorilor din asistența socială și tuturor lucrătorilor din sănătate, fac parte din aceeași familie ocupațională, faptul că îi felicit pentru munca pe care o desfășoară. Îi felicit că au rămas în cele două sisteme. Suntem alături de dânșii și suntem onorați să-i reprezentăm.
Rep.: Vă mulțumim!
Micolae Manea: Cu multă plăcere!
Alexandra VASILE
