Țestoasa dobrogeană este o vietate care trăiește pe uscat, de mărime mică, cu o lungime cuprinsă între 20 – 30 cm. Specie rară, ocrotită de lege și declarată monument al naturii, broasca țestoasă dobrogeană este adaptată la habitate aride, fiind specifică zonelor de stepă din podișul Dobrogei.
Capturarea și scoaterea acestei reptile din mediul său natural se pedepsește penal. În orice caz, simpaticelor țestoase le priește în sălbăticie unde de mii de ani se simt cel mai bine în libertate.
Rezervația Dunele Marine de la Agigea ocrotește broaștele țestoase dobrogene. La Festivalul Păsărilor Migratoare, un eveniment unic și captivant, dedicat celebrării unuia dintre cele mai fascinante fenomene ale naturii: migrația păsărilor, ce a avut loc sâmbătă, 21 septembrie, la Agigea, pe lângă tururile ghidate și concertul de muzică clasică, participanții au putut explora standurile educative și o expoziție de fotografie dedicată biodiversității din Rezervația Dunele Marine de la Agigea.
La unul dintre standuri puteau fi admirate și broaștele țestoase dobrogene. Reprezentantul standului le-a dezvăluit oamenilor prezenți la evenimentul de sâmbătă faptul că țestoasele dobrogene: „Adesea sunt omorâte de oieri, de mașini sau de câini. Unele persoane simt nevoia să le dea foc”.
Broasca ţestoasă dobrogeană, cunoscută ca Testudo graeca ibera, trăieşte zeci de ani, în zone aride, nisipoase sau în terenuri uscate cu tufişuri bogate, fiind iubitoare de căldură și o specie deosebit de importantă pentru Dobrogea.
„Înlocuirea fagului cu plantații de salcâm în care specia nu găsește surse de hrană adecvate și adăposturi poate duce la eliminarea populațiilor din zonele respective. Cel mai însemnat pericol îl constituie practica larg răspândită în Dobrogea de incendiere a unor suprafețe considerabile în scopul refacerii pășunilor.
Numeroase exemplare mor în aceste incendii sau suferă o deteriorarea a carapacei. Practica ierbicidării și a folosirii îngrășămintelor anorganice pe terenurile agricole constituie un alt factor care amenință populațiile de țestoase, ca și colectarea în scopuri comerciale și vânzarea ca animale de companie”, am aflat din descrierea site-ului podisulnorddobrogean.com.
Pentru monitorizarea evoluţiei populaţiei acestei specii există un proiect derulat de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM). De precizat faptul că populaţia de broască ţestoasă dobrogeană, subspecie caracteristică acestei zone a României, în anul 2016, însemna circa 4.000 de exemplare, potrivit APNMM.
Facem precizarea că „Broasca țestoasă dobrogeană” este și un produs medalistic emis în anul 2020 de Monetăria Statului și cuprins în programul medalistic, secțiunea „Flora și fauna României”, compus din medalie protejată de capsulă, fiind realizat din argint 925‰.
Alexandra VASILE
