Comorile arheologice ale urbei continuă să farmece publicul. O parte dintre cele mai prețioase piese descoperite de-a lungul timpului pe pământul cetății tomitane călătoresc prin țară în cadrul expoziției itinerante „A fost odată ca niciodată: o scurtă istorie a copilăriei în cele patru secole de stăpânire romană la Pontul Euxin”, deschisă inițial la Iași.
Fiecare piesă descoperită în necropola Tomisului spune o poveste. Unele vorbesc despre bogăție și statut social, altele despre credințe, teamă și dragostea părinților pentru copiii lor. Prin astfel de descoperiri aflăm cum trăiau strămoșii noștri, într-o lume în care existau diferențe sociale bine conturate, iar obiectele de preț reprezentau adevărate simboluri ale puterii și prestigiului.
În lipsa medicinei moderne, oamenii își puneau speranța în plante, mirodenii și substanțe despre care credeau că au puteri vindecătoare. Printre cele mai prețuite se număra ambra, cunoscută astăzi drept chihlimbar, un material considerat în Antichitate protector și tămăduitor.
Arheologul dr. Ana Hamat, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ne invită să descoperim povestea a două piese excepționale din ambră, care dezvăluie detalii emoționante despre credințele, statutul social și viața cotidiană a locuitorilor de la Pontul Euxin.
„Vorbim despre ambră, doamnelor și domnilor, un material foarte ușor și care chiar și în ziua de astăzi vine cu anumite proprietăți. Pe vremea romanilor se credea despre ambră că este un material care vindecă, un material care protejează și de asta era folosit, spre exemplu, pentru anumite piese extrem de scumpe.”
Obiectele din ambră puteau ajunge la prețuri exorbitante. Un astfel de obiect putea costa mai mult decât un sclav sau putea echivala cu valoarea unei moșteniri. Cu alte cuvinte, doar cei foarte bogați își permiteau asemenea podoabe, explică arheologul Ana Hamat.
Povestea emoționantă a ursulețului din ambră
În cadrul aceluiași interviu, dr. Ana Hamat a vorbit despre una dintre cele mai impresionante piese din patrimoniul MINAC: o amuletă din ambră în forma unui ursuleț, despre care se crede că avea rol protector pentru copii.
În Antichitate, mortalitatea infantilă era foarte ridicată, iar lipsa unor tratamente eficiente îi determina pe părinți să își pună speranța în astfel de amulete. Acestea erau purtate, de regulă, de băieți, fiind considerate un scut împotriva bolilor și a spiritelor rele.
„Astăzi vorbim despre o mică amuletă pentru un copilaș, probabil un ursuleț din ambră. Ambra, așa cum vă spuneam, avea proprietăți vindecătoare. Se considera că în cazul copiilor, dar și al adulților, ambra îi proteja de durerile de dinți, de indigestii, de probleme ale plămânilor și, mai ales, de toate duhurile rele. Trebuie să vă gândiți la această amuletă ca la un mic ursuleț. Gâtul lui este perforat pentru că era suspendat pe o sfoară. El provine din necropola Tomisului și a fost descoperit, cel mai probabil, într-un mormânt de copil”, a declarat arheologul.
Descoperirea este una extrem de rară. Până în prezent mai sunt cunoscute doar aproximativ nouă piese similare, cele mai multe provenind din lumea celtică, din Britania și Galia romană.
„Probabil că băiețelul era foarte mic și s-ar putea să fi murit în primele luni de viață din cauza problemelor asociate fie cu tranzitul intestinal, fie cu apariția primilor dinți. Oricum, această amuletă era destinată să-l protejeze”, a mai spus Ana Hamat.
Piesa unicat: relieful cu Eros
O altă raritate este relieful din ambră sculptat pe ambele fețe. Pe una dintre ele este reprezentat Eros dansând și cântând la un instrument muzical, iar pe cealaltă este redat un drapaj.
„Până în prezent este, după părerea mea, cea mai mare piesă din ambră prelucrată în epoca romană și descoperită pe teritoriul României. Piesa de la Tomis este extrem de scumpă, extrem de frumoasă și demonstrează că Muzeul din Constanța se poate compara chiar și cu Muzeul Național în privința colecțiilor. Locuitorii Tomisului erau, fără îndoială, bogați și conectați la moda vremii, deoarece asemenea obiecte erau aduse din țările baltice”, a explicat arheologul.
Dr. Ana Hamat spune că ambra aceasta ajungea pe o rută comercială specială la Aquileia, unde era prelucrată, iar apoi era distribuită în provinciile romane.
„Tomisul a fost un oraș foarte bogat. Necropola tomitană aduce la lumină piese deosebite. Unele sunt unicat, altele fac parte dintr-o serie extrem de limitată, cum este și ursulețul nostru. Deși nu este o descoperire recentă, sunt convinsă că îi va încânta pe vizitatori. Este atât de mic încât trebuie privit cu o lupă pentru a-i descoperi toate detaliile anatomice”, a conchis arheologul Ana Hamat.
Chiar dacă sediul muzeului este închis în prezent pentru lucrări de renovare, publicul poate vizita, în Constanța, Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul pictat cu Hipogeu. Totodată, siturile arheologice de la Histria, Capidava și Tropaeum Traiani rămân printre cele mai spectaculoase destinații pentru iubitorii de istorie și patrimoniu.
Loredana MIHAI
