Deputații USR Stelian Ion și Diana Buzoianu au vorbit marți, 8 august a.c., la Constanța, despre proiectul pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), adică un DNA al pădurilor. Cei doi au motivat și decizia Curții Constituționale, din urmă cu trei ani, care a spus că legea este neconstituțională.
Deputatul constănțean Stelian Ion a spus că, în decizia CCR, a fost o „chichiță“ venită în urma unui semnal politic.
„A fost o chichiță de care s-au legat, față de care nu au avut de comentat la alte proiecte. Alte proiecte exact ca în situația proiectului nostru au trecut bine mersi de filtrul Curții Constituționale. Aici nu am îndoială că în urma unui semnal politic a venit acea decizie, prin care s-a declarat în integralitate neconstituțională“, a spus Stelian Ion.
Deputata USR Diana Buzoianu a precizat că motivul invocat de CCR a fost acela că nu avea fișă economică.
„Motivul pentru care a fost declarată neconstituțională de către CCR această lege a fost că nu avea fișa economică, adică impactul bugetar. Noi l-am întors, am depus proiectul trei ani mai târziu. Am cerut inclusiv acum, pentru proiectul actual, impactul bugetar, fișa economică, de la Ministerul Finanțelor. A venit și răspunsul de la minister, acum o săptămână. Ce zice Ministerul Finanțelor? Că nu are date să calculeze impactul bugetar.
Noi stăm pe o bombă care ticăie, toate problemele de mediu ne fac rău în fiecare zi, ne scurtează viața. CCR a blocat un proiect pentru că noi nu am cerut o fișă economică de la Ministerul Finanțelor. Trei ani mai târziu, Ministerul Finanțelor, cel pentru care a fost blocat acest proiect de lege, vine și spune că nu are date să vadă care este impactul bugetar, duceți-vă la Ministerul Justiției, dar până una alta, Ministerul Finanțelor a venit și a spus că nu susține proiectul, că sigur crește bugetul. Asta este realitatea. Avem niște probleme urgente care trebuie rezolvate, oamenii aceștia nu înțeleg că este vorba de viața noastră“, a declarat Diana Buzoianu.
În privința acestei inițiative, Stelian Ion a precizat că ar putea fi implementată până la finalul anului, doar dacă există voință politică. „Dacă există voință, în primul rând politică, în câteva luni de zile se poate pune pe roate. Nu este un lucru ușor, dar este necesar și trebuie început“, a adăugat acesta.
Pe 30 septembrie 2020, Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea Guvernului pentru legea inițiată de USR. Aceasta a declarat ca neconstituțional actul normativ. „Admite obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României şi constată că Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere și prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2020“, se arată în decizia CCR.
Motivul invocat este impactul financiar, care determină o creștere a cheltuielilor bugetare.
„În motivarea obiecției de neconstituționalitate se arată, din punct de vedere extrinsec, că actul normativ criticat are impact financiar, determinând o creștere a cheltuielilor bugetare, întrucât, chiar dacă personalul necesar funcționării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu va fi asigurat cu încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut, în prezent, pentru Ministerul Public, prin Hotărârea Guvernului nr. 39/2014, privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public, salarizarea procurorilor direcției va fi, conform art. 25 pct. 3 din Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la nivelul salarizării procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică mai mare decât nivelul de salarizare al procurorilor care funcționează la parchetele de pe lângă judecătorii. Se susține că situația este aceeași în cazul personalului auxiliar de specialitate, a cărui salarizare este, conform art. 9 alin. (2) din legea analizată, cea prevăzută pentru aceeași categorie de personal a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și în cazul ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul direcției nou-înființate, care sunt salarizați, potrivit art. 7 alin. (10) din aceeași lege, conform dispozițiilor legale aplicabile ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și care, potrivit art. 7 alin. (7) din actul normativ criticat, beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006, privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Se mai arată că funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu presupune, în mod cert, efectuarea de cheltuieli curente și de capital (pentru asigurarea de sedii, parcuri auto, aparatură IT etc.) și că, prin art. 19 din legea supusă controlului de constituționalitate, se prevede obligativitatea constituirii anuale a unui depozit de cel puțin 1.000.000 de lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante, la dispoziția procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu“, mai arată CCR. Citește aici decizia integrală.
Petruț IACOB
Citește și:
