Un bărbat a ajuns în fața instanței de judecată după ce a postat mai multe videoclipuri pe TikTok prin care a amenințat-o pe cea cu care legase o prietenie. Astfel, femeia a cerut, la Judecătoria Constanța, un ordin de protecție, fiind admis în parte. Nu are voie să se apropie de ea la mai puțin de 50 de metri și nici să ia legătura. În acest timp, el trebuie să urmeze consiliere psihologică/psihoterapie și să anunțe Poliția.
În motivare, femeia a arătat că l-a cunoscut pe pârât pe platforma Tik Tok, în cadrul unei comunităţi online, ocazie cu care pârâtul i-a mărturisit că are sentimente pentru reclamantă şi i-a solicitat acesteia ajutor pentru fiul său, inclusiv rechizite şi îmbrăcăminte.
Reclamanta a precizat că întrucât nu a dorit să aibă o relaţie cu pârâtul, a rupt orice legătură cu acesta, moment de la care a fost supusă continuu unei hărţuiri continue şi a unor ameninţări grave.
Conform reclamantei, pârâtul a afirmat că îi cunoaşte adresa şi că va veni la domiciliul său în scopul de a o agresa. Totodată, a arătat că pârâtul a efectuat acte de ameninţare sexuală explicite la adresa fiilor reclamantei.
De asemenea, reclamanta a arătat că fiii acesteia au fost insultaţi de reclamant şi expuşi în mediul online, iar toată această situaţie îi provoacă o stare de teamă permanentă pentru siguranţa minorilor.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
În motivare, pârâtul a arătat că a cunoscut-o pe reclamantă exclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, în cadrul cărora inițial au fost prieteni.
Pârâtul a precizat că pe fondul unor neînțelegeri dintre pârți, a decis să nu mai păstreze relația de prietenie cu reclamanta, existând discuții contradictorii şi certuri purtate în mediul online, în cadrul cărora au fost adresate injurii la adresa familiilor părților. Pârâtul a menționat că nu a cunoscut-o pe reclamantă în viaţa reală şi nu a avut niciodată intenţia de a o căuta, urmări sau de a-i face vreun rău, adăugând că discuțiile purtate în mediul online nu reflectă intenţia sa de sa a-i pune în pericol viaţa sau siguranţa reclamantei.
Ce a decis instanța
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, potrivit susținerilor concordante ale pârților, reclamanta şi pârâtul s-au cunoscut prin intermediul platformei TikTok, iar ulterior între acestea s-a legat o relaţie de prietenie.
Cu timpul, între părţi au apărut neînțelegeri care au condus la exisenţa unui conflict purtat în mediul online, ce persistă până la momentul actual.
Astfel, instanţa reţine că denumirea contului folosit de reclamantă pe platforma TikTok este Brunette, aspect necontestat de către pârât, acesta din urmă folosind, la rândul său contul denumit Regizorul, după cum a precizat instanţei.
Instanţa constată că din înregistrările publicate pe platforma TikTok a pârâtului, ataşate la dosar, rezultă că pârâtul a folosit următoarele expresii la adresa reclamantei:
”Brunette (…) nu am treabă cu nimeni decât cu tine, leşinato care eşti (…) stai parcată că te iau de moaţele alea şi dau cu tine de pământ”,
adăugând, într-un alt videoclip:
”Vrei să mă duc la Brunette la uşă acasă?” afirmaţii care, prin natura lor, sunt apte a determina reclamanta să creadă că integritatea sa fizică şi psihică este în pericol.
”Astfel, expresiile folosite au depășit nivelul unui limbaj obișnuit, având o intensitate care relevă intenția clară de intimidare și inducere a unei stări de temere. În acest context, instanța are în vedere şi împrejurarea că pârâtul a confirmat că a proferat injurii la adresa reclamantei şi că realizează postări pe platforma TikTok ”cu tot felul de nenorociri”, justificând acest comportament prin prisma faptului că această conduită este una bilaterală, în sensul că şi reclamanta procedează în mod similar.
(…)
Din toate aspectele menţionate anterior, rezultă că există suficiente elemente care să dovedească că pârâtul a exercitat acte de violență verbală și psihologică față de reclamantă, care să dovedească starea de temere a acestuia.
Nu în ultimul rând, instanţa are în vedere în ansamblu situaţia părţilor şi, deşi nu exclude existenţa unui conflict online generat şi/sau întreținut de ambele părți, instanţa nu poate lăsa neobservate afirmaţiile vulgare ale pârâtului din mediul online, care au căpătat un conţinut distinct şi, în raport de declarația reclamantei, i-au creat acesteia o stare de teamă cu privire la siguranţa sa şi a fiiilor acesteia.
Totodată, împrejurarea că părțile nu se cunosc în viața reală nu este, prin ea însăși, suficientă pentru a minimiza gravitatea acestor manifestări contrare unui comportament decent şi echilibrat.
În acest context, instanța apreciază că, pentru protecția reclamantei şi mai ales în scop preventiv, în vederea detensionării conflictului dintre pârți și preîntâmpinarea unor violențe viitoare și care ar putea escalada ireversibil, se impune admiterea cererii şi obligarea pârâtului la adoptarea unui comportament corespunzător, prin aplicarea unor restricții temporare”, potrivit instanței.
Liliana BELCIUG
