Vestigii de o mare valoare se află sub clădirile moderne din Constanța. În inima fostului Tomis, sub Hotelul Continental Forum de la malul mării, au fost descoperite ruinele celei mai mari basilici paleocreștine din Dobrogea, iar în continuarea acesteia amfiteatrul roman unic în regiune.
Descoperiri ascunse în subsolul unui hotel
La intersecția străzilor Dragoș Vodă și Mircea cel Bătrân, în subsolul unui hotel din Constanța, din zona Peninsulară, se păstrează, fragmentar, rămășițele unei construcții monumentale: o basilică de mari dimensiuni, ridicată cel mai probabil în Antichitatea Târzie. În continuare lăcașului de cult, sub arterele zonei Peninsulare se află și ruinele unui vechi amfiteatru roman.
„Avem de-a face cu cea mai mare basilică identificată până acum în Dobrogea. Este posibil să fi fost basilica episcopală a Tomisului, care era un scaun episcopal important în acea perioadă”, declară arheologul Radu Petcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Un trecut pierdut sub betonul regimului comunist
Descoperirea acestor vestigii a avut loc în anii 1988–1989, în timpul lucrărilor de construcție pentru hotelul Partidului Comunist. Din păcate, autoritățile vremii nu au permis desfășurarea unor cercetări arheologice sistematice. Doar câteva fotografii, păstrate în arhiva muzeului, mai surprind imaginea fundațiilor antice, nivelate de buldozere.
„Pe vremea regimului comunist se alegea când să fie și când să nu fie prieteni cu vestigiile și cu istoria. Partea neplăcută a lucrurilor a fost că în timp ce se săpau aceste fundații nu s-a făcut niciun fel de cercetare arheologică. Avem în arhiva muzeului câteva fotografii făcute de undeva de sus de pe mal și se vede foarte bine cum buldozerele nivelau fundul gropii pentru a turna fundația hotelului. Așa s-au păstrat și câteva dintre cele puține fotografii în care vedem planul basilicii, celei mai mari bazilici descoperite până în momentul de față la Tomis și în provincia Dobrogea. Trebuie să vă gândiți că ea are o lungime de undeva între 55-60 de metri și o deschidere de 25 de metri. Era o construcție destul de monumentală o construcție destul de mare și destul de probabil era basilica episcopală pentru că se știe foarte bine că Tomisul a fost scaun episcopal în Antichitatea Târzie”, povestește arheologul Radu Petcu.
Conform specialiștilor, basilica avea o lungime de aproximativ 55–60 de metri și o lățime de 25 de metri, fiind una dintre cele mai impunătoare construcții religioase ale epocii. Ea se suprapunea parțial peste o construcție mai veche – un amfiteatru roman de mari dimensiuni, estimat la aproximativ 55 × 30 metri, cu o capacitate de până la 2.500 de spectatori.
Gladiatorii de la Tomis: între istorie și mit
„La Tomis sunt cunoscuți în jur de șase, șapte gladiatori, iar povestea lor este destul de interesantă. Publicul cunoaște foarte bine că în Antichitate romanii aveau o plăcere și inventaseră mai multe tipuri de gladiatori pe care îi puneau să se bată unul cu altul numai din spectacolul de a vedea cum se descurcă un om cu un gladiator, un trident împotriva unui tip de gladiator cu spada scurtă sau orice alt timp de armură.
Spre exemplu, un tip de gladiator nu vedea absolut deloc prin cască ceea ce ducea spre supliciu și spre amuzamentul publicului. Revenind la Tomis, avem vreo șase gladiatori descoperiți”, a povestit arheologul Radu Petcu.
În interiorul amfiteatrului sau în zonele adiacente au fost descoperite mai multe monumente funerare dedicate gladiatorilor, oferind o perspectivă rară asupra spectacolelor de tip roman în această regiune.
Printre aceștia se numără Attalos, un gladiator de tip bestiarius, specializat în lupte cu animale sălbatice. Potrivit arheologilor, el ar fi fost ucis de un taur sau posibil de un zimbru. Stela sa funerară a fost descoperită în zona Palazu Mare.
Un alt luptător, Amarantos („Nemuritorul”), este menționat pe o stelă descoperită în 1900, în Constanța. Agroicos era probabil un gladiator de tip provocator, care practica o formă rudimentară de box cu mâinile înfășurate în curele prevăzute cu ținte metalice. Dacul Skirots, singurul gladiator autohton identificat până acum, este reprezentat în armură de retiarius, cu trident, gladius și pumnal, alături de un câine, posibil animalul său de companie.
Un alt personaj fascinant este Argutos, posibil originar din Grecia, care ar fi obținut șase victorii în arenă.
„Romanilor le plăcea să recreeze mituri celebre din Antichitate. Gladiatorii nu luptau doar pentru supraviețuire, ci și pentru faimă și recompense”, explică Radu Petcu.
O scenă posibil istorică: împăratul Valens și episcopul Bretanion
O legendă locală susține că aici s-ar fi putut desfășura și faimosul episod din anul 369, în care împăratul Valens, adept al arianismului, l-a confruntat pe episcopul ortodox Bretanion, cerându-i să treacă la erezie. Acesta a refuzat și a ieșit din basilică împreună cu întreaga comunitate. Datorită popularității sale, Bretanion a fost cruțat de represalii. Ruinele basilicii se află foarte aproape de Poarta Mare a cetății Tomis, ceea ce susține ipoteza că evenimentul ar fi avut loc în acest lăcaș de cult.
„Cel mai trist lucru este că avem cea mai mare basilică. Vă dați seama că sigur la un moment dat devenise scaunul sau bazilica episcopală în care episcopul de Tomis făcea toate slujbele și toată comunitatea venea aici? Să vă aduc aminte de un eveniment din anul 369 în care împăratul Valens, cel care moare la Adrianopole în 378 în bătălie cu goții vine la Tomis și încearcă să-l convingă pe episcopul Bretanion. Valens era arian și Bretanion era ortodox. Și vine să-l convingă pe episcopul de Tomis, Bretanion, să treacă la arianism. Acesta întoarce spatele și împreună cu populația iese din biserică și îl lasă pe împărat cu garda lui de corp cu gura căscată ca să spun așa. Valens se supără, trimite ordini să fie arestat și să fie trimis în exil. Dar Bretanion scapă pentru că era foarte popular în rândul oamenilor din Tomis. Astfel, scapă datorită oamenilor care îl iubeau și îl stimau.
Împăratul văzând că populația e pe cale să se revolte, l-a lăsat în pace și a revocat ordinul pe care îl dăduse. Acest episod este transmis de către scriitorii antici și nu este exclus ca el să se fie întâmplat chiar în această basilică pentru că în scrierile antice se spune că era foarte aproape de poarta cetății Tomis. Să nu uităm că este foarte aproape de locul în care ne aflăm acum pentru că suntem foarte aproape de Poarta Mare a Cetății Tomis. Iar din descoperire am înțeles că s-au găsit tot felul de bucăți de marmură, ceea ce ne indică faptul că această bazilica era construită destul de trainic, destul de frumos și aspectuos”, a mai relatat arheologul MINAC.
Planuri de restaurare și punere în valoare
Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa va propune un proiect de restaurare şi valorificare a vestigiilor arheologice. Însă, discuțiile sunt incipiente. Până acum proprietarul hotelului a făcut investiții de 700.000 de dolari pentru conservarea vestigiilor, după cum se poate vedea și în imagini, sunt amenajate accesul si camere special pentru expunerea acestora. Precizăm faptul că investiția a fost realizată exclusiv de compania hoteliera privată si a avut ca scop protejarea și conservarea vestigiilor arheologice, precum și asigurarea accesului vizitatorilor, deși limitat, având în vedere că accesul se face pe o proprietate privată. Demersul a fost realizat sub coordonarea autoritatilor din domeniul arheologic din Constanța, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin ridicarea sarcinii arheologice la nivelul întregii zone.
Radu Petcu, specialist în domeniu, subliniază importanţa acestei zone, menționând că nu este vorba doar despre cea mai mare basilică paleocreştină din provincie, ci şi despre singurul amfiteatru roman cunoscut în partea dobrogeană a Imperiului Roman.
Loredana MIHAI
Sub aceste vestigii de valoare, tin sa va anunt ca se afla alte vestigii si mai valoroase…