Marinarii militari au sărbătorit vineri, 15 mai, împlinirea unui secol de tradiţii la Flotila 56 Fregate şi la Grupul 256 Elicoptere, structuri care continuă misiunile Diviziunii Contratorpiloarelor şi a Escadrilei de Hidroplane, ambele înfiinţate prin Înaltul Decret Regal nr. 2256 din 15 mai 1920.
Flotila 56 Fregate este structura Marinei Militare Române care deţine cea mai mare forţă navală pusă în slujba apărării litoralului românesc şi a intereselor naţionale pe mările şi oceanele lumii. Navele şi aeronavele Flotilei 56 Fregate au desfăşurat acţiuni militare în numeroase zone maritime fierbinţi din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Roşie, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian, iar marinarii militari de la bordul acestora au înscris în paginile istoriei României o serie lungă de realizări, multe dintre acestea fiind îndeplinite pentru prima dată.
Astăzi, Flotila 56 Fregate are în compunere fregatele „Mărăşeşti”, „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, Grupul 256 Elicoptere şi Divizionul 130 Nave Sprijin Logistic. Fregata „Mărăşeşti” continuă tradiţiile fostului distrugător „Mărăşeşti”, care a intrat în dotarea Marinei Regale Române la data de 1 iulie 1920 împreună şi cu distrugătorul „Mărăşti”, iar fregatele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” continuă tradiţiile fostelor distrugătoare care au purtat acelaşi nume şi au intrat în serviciu la data de 7 septembrie 1930. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Escadrila de Distrugătoare era cunoscută sub denumirea de „Careul de Aşi al Marinei Regale”. Cele patru distrugătoare au fost utilizate până în luna aprilie 1961, când au ieşit din serviciu. Actuala fregată „Mărăşeşti” este cea mai mare navă de război construită în România şi a fost lansată la apă la data de 2 august 1985, iar fregatele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au intrat în dotarea Forţelor Navale Române în perioada 2004-2005.
Grupul 256 Elicoptere duce mai departe tradiţiile Escadrilei de Hidroplane, care a fost înfiinţată la data de 15 mai 1920 şi a reprezentat primul nucleu operativ al hidroaviaţiei româneşti, alcătuit din hidroavioane „Hansa Brandenburg W12” şi „UTZI”. În aceea perioadă de pionierat a activităţii de hidroaviaţie, hidroavioanele erau utilizate pentru cercetarea structurii litoralului maritim şi a direcţiei curenţilor marini. Cinci ani mai târziu, cu prilejul Zilei Marinei Române, în luna august 1925, a fost executat primul zbor cu un hidroavion 100% românesc, care a fost proiectat de către inginerul Radu Stoika şi a fost construit în atelierele Societăţii de Transport din Constanţa. În perioada 1920-1960, Escadrila de Hidroplane a fost dezvoltată, consolidată şi reorganizată de mai multe ori, purtând diferite denumiri. Apogeul hidroaviaţiei româneşti a fost atins în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, dar după anul 1944 misiunile hidroaviaţiei s-au redus şi această structură a fost diminuată, treptat, până când a fost desfiinţată în luna aprilie 1960. După patru decenii şi jumătate, în anul 2005, a fost înfiinţat Grupul de Elicoptere, alcătuit din trei aparate de zbor IAR 330 Puma Naval, fiind subordonat Flotilei 56 Fregate.
Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de frumoase şi bogate tradiţii, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu, a transmis întregului personal care îşi desfăşoară activitatea profesională în Flotila 56 Fregate şi Grupul 256 Elicoptere, precum şi personalului militar, în activitate, în rezervă sau în retragere, care a contribuit, de-a lungul timpului, la îndeplinirea obiectivelor acestor două structuri, multă sănătate, putere de muncă şi tradiţionala urare marinărească „Bun cart înainte!” La mulţi ani!
