Salba de clădiri și monumente de la malul mării este extrem de diversă. Tocmai multitudinea de tradiții, culturi și religii face orașul cu atât mai special. Nu doar centrul și zona istorică sunt pline de povești, mister, istorie și legende. Surprizele urbei se ascund și în alte locuri, printre imobilele gri, comuniste.
Acesta este și cazul celei mai mari fântâni arteziene din Europa, construită în anii ’50 ca parte a complexului Stadionului Farul. Abandonată de ani de zile, ascunsă între blocuri și mâzgălită cu graffiti, bijuteria arhitecturală își așteaptă renașterea.
La un an după ce Direcția Județeană pentru Cultură anunța că a demarat demersurile pentru clasarea sa ca monument istoric, proiectul s-a aflat și pe ordinea de zi a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) 4, din cadrul Ministerului Culturii, în vederea concretizării documentației. Specialiștii în cultură sunt de acord cu clasarea acestei bijuterii art deco ca monument istoric de arhitectură, în grupa valorică „A”.
Fântâna este situată între străzile Primăverii și Pictor Ion Andreescu, în imediata apropiere a Stadionului Farul. De-a lungul anilor, aceasta a fost trecută în inventarul Primăriei Constanța ca simplu „mobilier urban“ și nu a beneficiat de protecția acordată monumentelor istorice.
Ce se va schimba dacă va avea statut de monument istoric
Odată clasată ca monument istoric, fântâna va putea fi restaurată doar cu avizul Ministerului Culturii, iar lucrările vor fi efectuate exclusiv de către specialiști autorizați. În plus, sursele de finanțare se vor diversifica: pe lângă fondurile locale, vor putea fi atrase finanțări europene și de la Ministerul Culturii.
Date istorice despre Fântâna Dragonului
Fântâna Dragonului este considerată un memorial al victimelor regimului comunist, fiind legată de Canalul Dunăre–Marea Neagră, unul dintre cele mai tragice capitole din istoria recentă a României. Designul său în stil art deco o face o lucrare deosebită, iar deteriorarea sa continuă a ridicat semne de întrebare în rândul autorităților și al comunității locale.
Aceasta are 41 de metri lungime și 17 metri lățime și face parte din același proiect dedicat Stadionului Farul. Lucrările la această cea mai mare fântână arteziană din ţară au început în anul 1953 cu ajutorul deținuților din lagărele comuniste. Observăm amplasarea delfinilor în stil aztec, care seamănă a dragoni, probabil și de aici denumirea de Fântâna Dragonilor. Pentru construirea Fântâni Dragonului a fost nevoie de 10.000 de blocuri imense de piatră.
Stadionul și Fântâna Dragonului au fost construite de deținuți politici, sub coordonarea arhitectului Ioan Pușchilă, cel care a proiectat și Palatul Administrativ al Județului Constanța, precum și Spitalul Județean. Alături de el, la acest proiect au contribuit și arhitecți de renume, precum G.M. Cantacuzino, Constantin Joja, Sorin Obreja și Virgil Antonescu.
Aflăm din volumul „Arhitecții români și detenția politică” (acad. Vlad Mitric-Ciupe, Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, 2013, pp. 168–174) că:
„A fost muncă multă la stadion și la fântână. Aproape 300 de deținuți lucrau acolo, dar alți 200 ciopleau piatra la cariera Adis-Abeba. Toți aceștia erau elita: poeți, scriitori, oameni politici, medici, avocați… Nu există în România un monument mai reprezentativ al muncii și suferinței lor ca acest stadion-amfiteatru din piatră și Fântâna Dragonului. Ele ar trebui să fie întotdeauna proprietate publică și protejate ca atare, cu numele lor dăltuite în piatră. Fântâna poate fi chiar acest mausoleu”.
Loredana BADEA
Citește și:
https://focuspress.ro/fantana-dragonului-intra-in-procedura-oficiala-de-clasare-ca-monument-istoric/
