România nu se confruntă doar cu pandemia de coronavirus, ci și cu rujeola. Sunt două boli cu simptomatologie aproximativ asemnătoare. Rujeola sau pojarul este o infecție virală foarte contagioasă care apare ca o erupție cutanată. Boala este cauzată de Morbillivirus, din familia Paramyxovirus și se transmite pe calea aerului, prin tuse sau strănut. Virusul rujeolic poate trăi până la două ore pe diferite suprafețe sau în aer și poate infecta 90% din persoanele sensibile. Atât pentru copii, cât şi pentru adulți vaccinul ROR oferă cea mai bună protecție împotriva rujeolei. Rujeola poate afecta pe oricine, însă au un risc crescut de a dezvolta boala persoanele nevaccinate împotriva rujeolei, oamenii neimunizați care călătoresc în țările în curs de dezvoltare, unde rujeola este mai frecventă, dar și persoanele cu o deficiență de vitamina A.
Dacă rujeola evoluează în perioada de graviditate, în timpul primului trimestru de sarcină, poate provoca avort spontan, iar în trimestrele ulterioare, naştere prematură sau naşterea unor copii cu greutate mică şi malformaţii. Simptomele apar după 10 – 12 zile de la momentul infectării. Principalele simptome ale rujeolei apar la aproximativ două săptămâni dupa ce copilul a fost infectat. Rujeola începe să se manifeste prin secreții nazale, tuse și febră mare, după care apare erupția cutanată. Situația actualizată a rujeolei în România este alarmantă. Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă, în România, raportate până la data de 27.03.2020, este 19.660 din care 64 de decese! În ceea ce privește COVID-19, menționăm că 49 persoane diagnosticate cu noul coronavirus și cu boli cronice preexistente, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Neamț și Timișoara, au decedat.
Referitor la rujeolă, conform Institutului Național de Sănătate Publică din România, în perioada 23.03.2020 – 27.03.2020 au fost raportate încă 56 cazuri nou confirmate în nouă județe. La Constanța, în luna ianuarie a.c. au fost 10 cazuri confirmate din 13 suspiciuni. În luna februarie au fost 2 cazuri confirmate din 5 suspiciuni, iar în luna martie sunt trei suspiciuni, dar nu au fost confirmate până în prezent. “Rujeola este o afecțiune care se transmite pe cale respiratorie: tușit, vorbit, strănut, cântat, prin picăturile lui Flügge. Virusul trăiește 2 ore pe diferite suprafețe sau în aer. La toate afecțiunile care se transmit pe cale respiratorie este important să strănutăm și să tușim așa cum s-a explicat și în cazul coronavirusului. Sunt două afecțiuni asemănătoare, pentru că transmiterea lor se face pe cale respiratorie. Să nu uităm spălatul pe mâini, pentru că noi atingem diverse suprafețe și virusul poate să reziste cam 2 ore pe acele suprafețe. Ar trebui să mai știm că manifestările bolii apar după 10-12 zile de la momentul infectării. Copiii devin contagioși cu 4 zile înainte de apariția erupțiilor cutanate și poate să trasmită boala”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Lotița Popescu, purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică din Constanța.
Printre manifestările rujeolei amintim: febră (care poate să fie mai mare de 40°C), pete mici și roșii pe față, după care se generalizează, apar semne în spatele urechilor, apoi pe gât, corp, brațe și picioare. La rujeolă sunt complicații importante de luat în seamnă. “Cei care au carență de Vitamina A au un risc crescut de a dezvolta boala, persoanele care nu s-au vacciat și care călătoresc în alte țări, dar și persoanele care n-au făcut niciodată boala. Există adulți care nu au făcut pojarul, sunt în categoria de risc și este necesar să fie atenți la contactul cu copiii care au rujeolă, dar și la igienă. Boala se vindecă ușor, dacă nu sunt probleme. Apar complicații care sunt legate de aparatul respirator, mai ales pentru persoanele care au un sistem imunitar slăbit: pneumonia, encefalita (sunt rare cazurile de encefalită, un caz la 1000 de persoane), femeile însărcinate se confruntă cu o scădere a numărului de trombocite și complicația cea mai gravă este panencefalita sclerozantă subacută. Este o complicație fatală, dar întâlnită destul de rar din fericire. Printre complicațiile ușoare amintim bronșite, laringite, diareea. Conform calendarului național de vaccinare, avem două doze ROR. Prima doză se administrează la 12 luni, iar a doua doză de vaccin se administrează între 5 și 7 ani. OMS recomandă ca persoanele care lucrează în instituțiile de îngrijire a copiilor sau a sănătății și cele care călătoresc în curs de dezvoltare să primească două doze de vaccin, numai dacă nu au făcut boala în copilărie”, mai explică medicul Popescu. Cele mai frecvente cauze de deces sunt pneumonia la copii şi encefalită la adulţi. Tratamentul suportiv cuprinde o nutriţie adecvată, rehidratare în caz de diaree apărută în contextul bolii, iar vitamina A poate avea efecte benefice. Antibioterapia se recomandă în caz de complicaţii, precum otită şi pneumonie.
Vaccinarea este cea mai bună protecție împotriva rujeolei
Ne putem proteja unii pe alții prin vaccinare. Deși unii oameni par că nu mai au încredere în eficiența vaccinului și sunt împotriva lui, acesta este cea mai bună măsură pe care părinții o pot lua pentru a-și proteja copiii. Coaliția România Sănătoasă a luptat pentru o Lege a Vaccinării care să asigure acoperirea vaccinală necesară, pentru ca să nu se mai înregistreze decese din cauze prevenibile în rândul copiilor din României, atât cei sănătoși cât și cei vulnerabili cum este cazul prematurilor, al celor cu boli rare sau al copiilor cu boli oncologice și care au contraindicație de vaccinare bazându-se pe protecția de grup asigurată de vaccinarea în rată mare a celorlalți. “De câțiva ani facem eforturi susținute ca proiectul de lege să fie unul comprehensiv, în acord cu recomandările internaționale și cu nevoile specifice României în contextul în care acoperirea vaccinală din țară noastră a scăzut sub nivelul de siguranță și ne confruntăm cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimii ani, cu peste 60 de decese în rândul copiilor. n primul rând, ne vedem nevoiți să va reamintim că vaccinarea salvează vieți. Într-o țară în care vaccinarea este optională și propaganda antivaccinare curge continuu, vor muri copii din cauze prevenibile, în fiecare săptămână. Obligativitatea vaccinării protejează copiii de deciziile iraționale ale părinților. De asemenea protejează copiii și adulții vulnerabili de riscul reprezentat de cei nevaccinați admiși fără restricții în locuri publice”, susțin reprezentanții Coaliției România Sănătoasă. Cert este faptul că înainte de apariția vaccinului împotriva rujeolei, boala afecta aproape fiecare persoana în timpul copilăriei.
Izolarea se impune și în cazul rujeolei și în cazul coronavirusului
Deși imunizarea a redus incidența rujeolei în Europa, boala continuă să provoace focare frecvente în comunitățile de copii nevaccinați. La nivel global, rujeola rămâne o cauză principală de deces în randul copiilor, estimându-se că aproximativ 160.000 de copii mor în fiecare an din cauza complicațiilor bolii, informează experții din cadrul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – European Centre for Disease Prevention and Control). Copiii din România sunt vaccinați de medicii de familie. “Copiii sunt catagrafiați. Medicii de familie se ocupă de vaccinarea copiilor. Ei solicită la DSP numărul de doze de vaccinuri necesare, conform catagrafiei, iar Direcția de Sănătate Publică înaintează către Ministerul Sănătății, apoi sunt aduse de la București, iar medicii de familie vin la noi și ridică dozele”, susține medicul Popescu. Pentru că suntem în plină stare de urgență din cauza pandemiei de coronavirus, deplasările la medicul de familie sunt limitate. Pacienții care prezintă simptomatologia rujeolei sunt rugați să se izoleze, la fel ca în cazul coronavirusului, dar și să anunțe medicul de familie cu descrierea stărilor și a manifestărilor. Numărul scăzut al cazurilor de rujeolă înregistrat la Constanța se datorează și faptului că toate unitățile de învățământ sunt închise în această perioadă. “Din acest punct de vedere este foarte bine, pentru că sunt izolați și toți stau acasă”, a conchis, pentru Focus Press, medicul Lotița Popescu.
În cazul coronavirusului, pacientul se confruntă cu o infecție respiratorie acută (debut brusc al cel putin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respiratiei (creșterea frecvenței respiratorii) și fără o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic și cu istoric de călătorie sau ședere într-o țară/regiune cu transmitere comunitară, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului sau un pacient cu infecție respiratorie acută severă (febră sau istoric de febră și tuse și scurtarea respirației și care necesită spitalizare peste noapte) și fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic, atenționează Institutul Național de Sănătate Publică din România.
Rujeola, boală prioritară, inclusă în sistemul de alertă
Revenind la rujeolă menționăm faptul că este o boala prioritară, potrivit ordinului Ministerului Sănătății nr. 860/2004, inclusă şi în sistemul de alertă. Confirmarea cazurilor se face conform definiţiei de caz: boală virală infecţioasă acută, foarte contagioasă, determinată de virusul rujeolic, manifestată prin erupţie caracteristică generalizată, însoţită şi de alte simptome nespecifice (febră, tuse, coriză etc.). În conformitate cu Hotărârii de Guvern nr. 589/2007, toţi furnizorii de servicii medicale vor raporta la Direcțiiele de Sănătate Publică telefonic, imediat la depistare, toate cazurile posibile de rujeolă. DSPJ/a municipiului Bucureşti informează telefonic, în termen de 24 de ore, Centrul Regional de Sănătate Publică, iar acesta informează în aceeaşi zi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (OMS 1466/2008). Pentru toate cazurile posibile de rujeolă toţi furnizorii de servicii medicale vor completa fişa unică de raportare conform HG 589/2007, ce va fi trimisă în maximum 5 zile la DSPJ/a municipiului Bucureşti pentru verificare şi validare, conform HG nr. 589/2007 şi OMS nr. 1466/2008.
Alexandra VASILE
