Agresivitatea este un comportament pe care îl întâlnim frecvent, fie în anturajul nostru, fie la televizor sau în alte conjuncturi. De ce strigă, lovesc, distrug lucruri sau vorbesc urât copiii? Pentru că ei imită gesturi pe care le văd în jurul lor. Aceste manifestări pot fi cauzate de dezamăgiri, frustrări sau supărări.
Agresivitatea poate fii învăţată prin observare sau imitaţie, iar frustarea generează agresiune în cazul celor care au învăţat să răspundă la diverse situații printr-un comportament agresiv. Konrad Lorenz, fondatorul etologiei moderne, afirma că „agresivitatea la om este o tendinţă spontană moştenită, asemănătoare cu setea şi foamea”.
Mediul familial este unul dintre factorii care predispun adolescenţii către un comportament agresiv. Mai exact, membrii familiei sunt primii de la care copiii învăţă că bătaia, urletele şi crizele de furie pot fi mijloace pentru asigurarea rezultatului dorit.
Agresivitatea în mediul școlar a devenit în ultima perioadă o problemă majoră, un fenomen care riscă să ia amploare. Cauzele comportamenului agresiv al elevilor sunt problemele familiale, climatul conflictual și modele de comportament învăţate în familie, anturajul, teribilismul.
În mediul şcolar agresivitatea se manifestă prin punerea colegilor în situaţii umilitoare, ameninţări verbale, intimidare, atac fizic, ridicularizarea colegilor. Adolescentul agresiv este impulsiv, cu o toleranţă scăzută la frustrări.
Ce soluții se pot găsi pentru combaterea agresivității în mediul școlar?
Una dintre soluții ar fi implicarea lor în proiecte cu un impact mare. Elevii din şcolile şi liceele aflate în reţeaua Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la iniţiativa cadrelor didactice şi în strânsă colaborare cu specialiştii din sistemul penitenciar, au posibilitatea să viziteze unităţile de detenţie, să participe la dezbateri tematice şi discuţii cu persoanele private de libertate, dar și la activităţi culturale şi artistice derulate în comun.
Acest tip de campanii educaţionale adresate elevilor au ca scop principal prevenirea delincvenţei juvenile, prin informarea tinerilor asupra aspectelor legislative ce ţin de infracţionalitate şi conştientizarea consecinţelor pe care le implică aceasta.
Există în fiecare școală o Comisie de prevenire și combatere a violenței
„Dacă vorbim despre ceea ce se întâmplă în mediul școlar, mediul pe care îl cunosc cel mai bine, pot să vă spun că există programe în sensul acesta. Cazurile de violență fizică și psihică sunt monitorizate și raportate. Însă, nu despre a raporta este vorba și a le număra, ci despre a face ceva în sensul de a le combate și a preveni apariția altora. Există în fiecare școală o Comisie de prevenire și combatere a violenței. Scopul acestei comisii este evident. Din aceste comisii face parte și profesorul consilier, pentru că activitățile sunt pe nișa aceasta în care noi ne desfășurăm activitatea. Se desfășoară proiecte, programe. Se intră la clasă cu fel și fel de activități menite să-i conștientizeze pe copii asupra pericolelor și riscurilor la care se expun. Nu vreau să vorbesc în sloganuri, dar violența naște violență. Este un cerc vicios„, a declarat, pentru Focus Press, psihologul Alexandra Alexandrescu, profesor consilier școlar al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Constanţa (CJRAE).
Un proiect implementat la nivel județean are efecte pozitive asupra elevilor. Proiectul are ca obiectiv să îi stimuleze pe tineri să reflecteze la experiențele lor și să consolideze informații corecte privitoare la viața din penitenciar și la privarea de libertate. Vizita la unitatea penitenciară este una constructivă atât pentru cei care vor vizita penitenciarul, dar și pentru persoanele private de libertate.
Este mult mai utilă o vizită la penitenciar în loc să se dezbată acest subiect fără nici un contact cu această realitatea. „Este un proiect la nivel județean, care mie îmi este foarte drag. Se desfășoară de câțiva ani. Merg în fiecare an cu foarte multă plăcere cu elevii mei, pentru că simt efectele pozitive și simt cu ei reacționează la situația aceasta. Proiectul se numește „Lecții de viață”. Cea mai impactantă activitate și cea care simt că schimbă ceva în modul de gândire al copilului este vizita la Penitenciarul Poarta Albă. Mergem acolo, vizităm penitenciarul însoțiți. Ni se explică. Impactul este foarte puternic chiar de la început când li se face verificarea. Se trece prin toate filtrele, sistemele și apoi li se spune să fie responsabili și să se gândească bine dacă mai au ceva în buzunare, pentru că răspund dacă mai sunt surprinși cu ceva asupra lor, telefon, căști, orice ține de tehnică. Ei încep să se caute. Brusc se activează sentimentul că sunt pe picioarele lor și răspund în clipa aceea pentru o pereche de căști„, susține profesorul consilier școlar.
Copiii sunt lăsați să vorbească cu deținuții într-un mediu securizat, cu supravegherea cadrelor didactice și paza penitenciarului. ” După ce vizităm se organizează o întrevedere cu deținuții selectați de psihologul penitenciarului. Se aduc tineri, pentru a fi impactul mai mare asupra elevilor şi suntem lăsați să discutăm cu ei. Când ieșim de acolo este o muțenie, o tăcere care vorbește. De unde sunt exuberanți și bucuroși că mergem să vizităm, la final când ieșim de acolo este liniște. Abia pe drumul de întoarcere începem ușor-ușor să digerăm informația și mai ales impactul emoțional pe care îl are situația. Au dreptul să-i întrebe orice și li se şi răspunde. Este ca și cum ar avea o radiografie a vieții unui om, pentru că sunt deschiși și povestesc. Impactul este foarte bun. Nu te-ai aștepta ca într-o oră de discuții să rezolvi atâtea„, ne-a explicat profesorul consilier școlar Alexandra Alexandrescu.
Proiect foarte bine gândit
De asemenea, în întâlnirile cu elevii, se accentuează faptul că, sistemul penitenciar contribuie la creşterea siguranţei în comunitate prin crearea unui mediu custodial adecvat, respectând drepturile fundamentale ale individului aflat în executarea pedepselor privative de libertate, iar activitatea personalului propriu se desfăşoară în interesul comunităţii, prin punerea în aplicare a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competenţelor stabilite de lege.
„Îmi este foarte drag să merg în astfel de proiecte, care îi sensibilizează mai repede și mai mult, față de un proiect strict teoretic. Este un proiect foarte bine gândit, după care el se continuă cu un spectacol în partea a doua, cu copii de la școlile participante, la o distanță de timp. Copiii realizează diverse activități artistice: dansează, cântă, publicul fiind ceilalți colegi ai lor, cadre didactice, dar și deținuții care sunt aduși la acest spectacol al proiectului„, susţine profesorul consilier şcolar Alexandra Alexandrescu.
Ce puteţi face când sunteți agresați?
Cea mai bună metodă este să nu reacționăm. Puteți considera ca agresiunea este problema agresorului nu a voastră. Fiți categorici și calmi. Lăsați agresorului impresia că sunteți de acord cu el și îndepărtați-vă de el. Nu răspundeți la violență cu violență, nu folosiți forța fizică, pentru că violența nu rezolvă niciodată problema și nu știți niciodată ce va face agresorul. De asemenea, cereți ajutor dacă sunteți urmăriți și depășiti de situație: discutați cu profesorii, părinții și psihologul școlii.
Alexandra VASILE



























