Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, iar povara cancerului este în creștere. În anul 2021, 20 de milioane de cetățeni ai lumii au fost diagnosticați cu cancer și 10 milioane au murit, dintre aceștia, 2,7 milioane de persoane diagnosticate și 1,3 milioane de persoane decedate sunt cetățeni Europeni. Anual, în luna februarie, marcăm Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului cu scopul de implica un număr cât mai mare de persoane care să vorbească despre cancer. Obiectivul este reducerea numărului de decese care pot fi prevenite în fiecare an prin creşterea nivelului de conştientizare şi de informare cu privire la această afecţiune.
Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăvirii de cancer în Uniunea Europeană vă crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces, anunță Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la bărbați și 45.005 cazuri la femei) și 54.486 de decese (31.886 de decese la bărbați și 22.600 de decese la femei). Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare: colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
La femei, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (Globocan 2020)
La bărbați, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (Globocan 2020)
Șeful Corpului de Control și Integritate din cadrul Ministerului Sănătății, dr. Constantin Dina, face parte din grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de combatere a cancerului. În calitate de coordonator tehnic al Planului Național de combatere a cancerului, dr. Dina ne-a mărturisit, în cadrul unui interviu Focus Press, faptul că: „El este pe site-ul Ministerului Sănătății, unde toți cei care doresc să-l îmbunătățească pot trimite propuneri de îmbunătățire a acestui plan, iar atunci când va deveni Lege va începe să fie pus în aplicare„.
Acest plan are ca obiectiv și înființarea a cinci centre multidisciplinare pentru monitorizarea evoluției supraviețuitorilor cancerelor pediatrice. Este Constanța inclusă pe lista celor 5 centre? „Planul nu a decis unde vor fi aceste centre. Planul a hotărât că vor fi 5 centre având la bază nevoile pacienților oncologici de pe tot teritoriul României. De aici încolo va fi rolul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății să decidă unde și cum. Planul acesta este un plan cu obiective și măsuri, iar ei vor stabili unde se vor face aceste centre. Planul vine și spune că este nevoie de atâtea centre. Nu s-a stabilit că ele trebuie să fie la Sibiu sau la Constanța sau la București„, a declarat dr. Dina. Observațiile și propunerile privind acest proiect pot fi transmise pe adresa: plan.cancer@ms.ro. Detalii în video interviul Focus Press:
Principalele obiective ale Planului Național de Combatere a Cancerului sunt:
- 1. Introducerea terapiilor inovative.
- 2. Servicii de psiho-oncologie și onconutriție.
- 3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor deprevenție a NCDs.
- 4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel national și sistemele de conectare în rețea ale UE.
- 5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului.
- 6. Realizarea unui registru national de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările.
- 7. Paliația.
- 8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică și a protocoalelor terapeutice.
- 9. Traseul pacientului oncologic.
- 10. Tumor board.
- 11. Medicină personalizată.
Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului este format din:
Coordonator Științific: prof. univ. dr. Andrei-Patriciu Achimaș-Cadariu – Camera Deputaților
Coordonator Tehnic: conf. univ. dr. Constantin Dina – Ministerul Sănătății
Inițiatori: Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și actualul președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
Diana Păun, consilier prezidențial
Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senat
Laszlo Attila, Secretarul Comisiei de Sănătate din Senat
Lor li se adaugă un grup de experți cooptați, majoritatea medici în marile spitale de oncologie din țară.
Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat.
Planul European de cancer propune 4 direcții majore de acțiune pentru reducerea poverii cancerului:
Prevenție susținută și consecventă: 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin combaterea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea poluării mediului, reducerea expunerii la substanțe carcinogenetice și la radiații și îmbunătățirea cunoștințelor și a educației în domeniul sănătății pentru a promova un stil de viață mai sănătos.
Îmbunătățirea depistării precoce a cancerului: diagnosticarea bolii în stadii incipiente prin screening și depistarea precoce poate salva vieți.
Accesul egal la diagnostic și tratament: îmbunătățirea accesului la servicii de diagnostic și tratament de egală calitate și siguranță pentru toți cetățenii.
Îmbunătățirea calității vieții bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor: acces egal la îngrijiri post-tratament adecvate, la protecție socială și la servicii financiare, inclusiv la asigurări.
Progresele notabile înregistrate în domeniul prevenției, diagnosticului și tratamentului cancerului au făcut ca în Uniunea Europeană să existe peste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului, dintre care 300 000 sunt copii.
Institutul Național de Sănătate Publică se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toți semenii diagnosticați cu cancer și familiile acestora pentru a elimina inegalitățile de acces la servicii de sănătate de egală calitate și siguranță. În egală măsură, milităm pentru ca prevenția să primescă atenția cuvenită, pe măsura importanței sale. Prevenția reprezintă intervenția de sănătate publică cel mai cost-eficientă și sustenabilă pe termen lung de control al cancerului.
Prin adoptarea celor 12 măsuri ale Codului European de Luptă Contra Cancerului, fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional peste 40% din cancere pot fi evitate.
Revenind la Planul Naţional de Combatere a Cancerului, lansat de președintele Klaus Iohannis în ianuarie 2022, Colegiul Medicilor din România a precizat sâmbătă, 5 februarie a.c., că este într-o variantă preliminară şi respinge criticile aduse recent de Iniţiativa 2035 Fără Tutun.
„Susţinem demersurile şi proiectele ‘Iniţiativei 2035 Fără Tutun’, care au ca scop protejarea sănătăţii publice şi orice proiect ce priveşte sănătatea şi limitarea impactului fumatului asupra sănătăţii; susţinem completarea proiectului „Planul Naţional de Combatere a Cancerului” cu toate măsurile ce pot ajuta la realizarea unui program cât mai amplu şi eficient de luptă împotriva cancerului; susţinem ferm Planul Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl considerăm unul extrem de important, în primul rând ca iniţiativă şi necesitate de a fi implementat în România„, anunță preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu. Semnatari ai acestui mesaj mai sunt dr. Raed Arafat, dr. Valeria Herdea, prof. dr. Cătălina Poiană, dr. Beatrice Mahler, prof. dr. Dragoş Vinereanu.
„Pentru a nu exista niciun fel de interpretare, precizăm că toate punctele pentru care am fost de acord şi am semnat documentul ‘Iniţiativei 2035 Fără Tutun’, de completare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, sunt unele constructive şi nu dorim ca aceste completări să fie considerate drept un demers prin care să aducem o umbră de neîncredere asupra realizării Planul Naţional de Combatere a Cancerului şi asupra importanţei existenţei acestui proiect aflat în dezbatere publică. Suntem absolut convinşi că această variantă preliminară a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, aflată în dezbatere publică, va fi revizuită prin sprijinul şi completările necesare pentru a implementa un program care să răspundă cât mai eficient nevoilor populaţiei, pe parte de prevenţie, şi, bineînţeles, să vină în sprijinul persoanelor afectate de cancer”, susține reprezetanții Colegiului Medicilor.
Vineri, Iniţiativa 2035 Fără Tutun a transmis că Planul Naţional de Combatere a Cancerului nu conţine nicio măsură recomandată de cel european în domeniu referitor la combaterea consumului de tutun.
Iniţiativa 2035 Fără Tutun este formată din peste 350 de ONG-uri din domeniul medical, academic, de tineret şi protejarea drepturilor copilului. Reprezentanţii organizaţiilor avertizează, printre altele, asupra faptului că planul include capitolul de prevenţie a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile abia ca al treilea obiectiv definit, în condiţiile în care prevenţia ar trebui să fie prioritară.
Măsurile propuse, respectiv promovarea unui stil de viaţă sănătos, pliante şi conferinţe sunt în contradicţie cu cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date ştiinţifice care arată ineficienţa lor, în condiţiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilităţii şi atractivităţii produselor din tutun. ONG-urile menţionează că din document lipsesc acţiuni de reducere a consumului de tutun, precum actualizarea legii antifumat, cu aspecte care ţin de reglementarea tutunului încălzit şi ţigării electronice, alocarea de fonduri suficiente şi extinderea reţelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgenţă a atestatului de tabacologie.
Alexandra VASILE
