Alexandru Dumitru Duță a ispășit mai multe pedepse cu închisoarea, în general pentru furt calificat, fiind încarcerat și în momentul de față. Însă, de asemenea, el a fost achitat într-un dosar în care era acuzat de delapidare. Bărbatul a solicitat daune morale în instanță, pe motiv că, atât cât a stat în Penitenciarul Poarta Albă s-a îmbolnăvit, și-a pierdut unghiile de la picioare și ar fi suportat condiții precare. De asemenea, el a invocat și faptul că a fost împiedicat să participe la slujba religioasă de înmormântare a tatălui său, spunând că a fost lăsat doar la cimitir vreo 10 minute. Pe fond, magistrații i-au respins cererea, dar la apel i-au admis-o în parte.
”Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 3.000 euro, în lei la cursul de referinţă al BNR, reprezentând daune morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate”, potrivit minutei judecătorești.
Penitenciarul Poarta Albă a depus recurs, care a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța pe 5.01.2023.
Revenind la apel, în motivarea cererii, Alexandru Dumitru Duță a arătat că ”tratamentul degradant i-a afectat sănătatea şi psihicul. Penitenciarul Poarta Albă este supraaglomerat, neoferind în nicio perioadă a anului vreo îmbunătăţire a condiţiilor în spaţiul disponibil, a hranei sau a unor condiţii decente. Spaţiul personal este de sub 2 mp, iar timp de 90 de zile apelantul nu a putut face baie , programul de îmbăiere nefiind respectat. Cu privire la hrană, a solicitat să se constate ce se dă deţinuţilor. În legătură cu înmormântarea, în documentele operative este trecut intervalul 14.50 – 16.55 în care a fost escortat, dar a fost ţinut o oră şi 30 de minute în dubă, 10 minute la groapa tatălui său şi 20 de minute dus-întors. Are o sancţiune disciplinară pentru că şi-a cerut drepturile şi o explicaţie. Nu a putut să asiste la slujba de la biserică, să-l conducă la groapă pe tatăl său. Apoi trebuia să fie pus în carantină 14 zile, dar a fost pus tot în camera nr. 5. Regimul semideschis îi permite între două şi trei ore pe zi, nu întreaga zi, iar în unele zile deloc. Pereţii sunt crăpaţi şi au găuri, sunt mucegăiţi şi murdari, locul de depozitare a lucrurilor personale este insuficient, toate sunt vechi şi într-o stare deplorabilă, geamurile şi uşile vechi nu se închid, se formează curent foarte mare, căldura nu prea funcţionează, fiind mai frig în camerele de detenţie ca afară. Toaletele şi accesoriile sunt foarte vechi, doar o masă este pusă la dispoziţia camerei, şi niciun scaun, în mod clar fiind încălcat art. 3 din CEDO”.
”Mi-am pierdut unghiile de la picioare”
Reclamantul a mai precizat și faptul că a fost arestat preventiv timp de aproape 5 ani, sub acuzația de delapidare, dar a fost achitat în 2000. Acesta s-a plâns de condițiile suportate în centrul de detenție, în special de faptul că celula a fost supraaglomerată (24 de persoane cazate într-o suprafață de 17 metri pătrați), a fost înconjurat de fumători înrăiți, a fost obligat să devină fumător pasiv, i-a fost imposibil să doarmă bine deoarece televizorul și lumina din cameră nu se stingeau niciodată, celula a fost infestată cu gândaci și furnici, a contractat diverse boli de piele și micoze în urma cărora și-a pierdut unghiile degetelor de la picioare și o parte din unghiile degetelor de la mâini).
Curtea, deşi a admis că nu exista niciun element care să denote o intenție clară de a-l umili pe reclamant, a considerat totuși că respectivele condiții de detenție au constituit un tratament degradant și așadar o încălcare a art. 3 (interzicerea tratamentelor inumane ori degradante) din Convenție. În special, mediul supraaglomerat și neigienic, precum și efectul nociv asupra sănătății și confortului reclamantului, cumulate cu durata de timp în care reclamantul a fost ținut în asemenea condiții, au condus la această constatare. Referitor la supraaglomerare, Curtea a subliniat că Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a stabilit suprafața de 7 m² pentru fiecare deținut ca orientare aproximativă și dezirabilă pentru o cameră de detenție.
Așa cum este precizat mai sus, bărbatul este cunoscut cu antecedente penale. La Constanța a acționat cu o mască de Moș Crăciun pe față, de unde și numele de ”Hoțul cu mască de Moș Crăciun”. Acesta a spart mai multe magazine, inclusiv Orange.
La data apelul se afla la Penitenciarul Tulcea.
Liliana BELCIUG



























