Descoperire arheologică extraordinară la Constanţa: VIDEO!

Constanţa este fascinantă din multe puncte de vedere; din punct de vedere arheologic, fiecare colţişor de urbe este deţinătorul unei comori. În urma unor săpături efectuate pe strada Sarmisegetuza, la numărul 40, pe terenul pe care a fost ridicată Vila Georgescu, au fost descoperite situri arheologice, morminte ce datează din secolele V-VI. Extrem de interesant la aceste morminte este faptul că nu prezintă structură de piatră, dar cu toate acestea, au rezistat în timp, deși pe acel loc a fost construit un imobil destul de solid.

Reporterii Focus Press s-au deplasat la fața locului și au discutat cu arhitectul Radu Petcu, implicat în lucrările care au adus la lumină vestigiile: „Ne aflăm în zona zero a necropolei Tomisului Antic, suntem într-o zonă ce a fost folosită timp de vreo 400-500 de ani ca zonă de cimitir a anticului Tomis. Am găsit, în momentul de față, 15 morminte. Cercetarea s-a desfășurat în două etape: în prima etapă, anul trecut, am săpat în curtea clădirii. Ulterior, anul acesta, am săpat pe fundația viitorului bloc, unde ne-au ieșit opt morminte. Anul trecut am găsit șapte. Cel mai interesant dintre ele este mormântul cu numărul opt, unde s-a păstrat camera funerară intactă, din păcate mormântul a fost nefolosit. Datează unde din secolul al V-lea d.H , sau începutul secolului al VI-lea”.

De ce este interesant acest mormânt?

Arheologul Radu Petcu ne-a dezvăluit că acest mormânt este interesant pentru că aceste camere funerare fără structură de piatră au rezistat de-a lungul timpului.

„Aceste camere funerare fără structură de piatră, de obicei nu se păstrează, în timp ele se prăbușesc. Trebuie să vă imaginați că mormântul l-am casetat ca să putem intra, pentru că era destul de periculos să coborâm, să intrăm în el. Era, practic, toată camera funerară goală și a ținut toată presiunea imobilului construit pe la începutul anilor 1920. A ținut și presiunea pământului când au băgat cu excavatorul și au dărâmat”, a explicat Rdu Petcu.

„Intrarea în mormânt era blocată cu o țiglă, iar când am dat țigla la o parte, am avut surprinderea să vedem că este intact. Doar a fost construit și nefolosit. De obicei mormintele de genul acesta erau cu structură din piatră sau din cărămidă cu boltă din piatră sau cărămidă. Ca exemple în Constanța sunt destule, cel mai celebru este mormântul pictat din spate de la Irish Pub, unde și acum pictura se păstrează intactă”, mai relatează arheologul.

Mormintele nu se vor pune în valoare. Iată de ce!

„Momintele nu se vor pune în valoare pentru că, nefiind o structură de piatră, pentru găurile așa în pământ nu există o soluție foarte precisă și bună de a le conserva. Ele se vor pune în valoare prin documentația științifică pe care noi o facem. Mormântul acesta, înainte să îi facem caseta și să intrăm în el, am venit cu un aparat de scanat 3D de la muzeu și i-am făcut un scan 3D foarte bine pus la punct; așteptăm colegii noștri să prelucreze datele și să ne dea rezultatul”, a adugat Petcu.

„Undeva prin anii 50, când s-a construit clădirea Pieții Griviței au fost descoperite mormintele de tip catacombă, care  acestea datează undeva din secolul V-VI și sunt venite pe filieră oriental, dar și pe filieră  din Penisula italică de la Roma, cum sunt celebrele catacombe de la Roma. Sunt morminte de creștini, în mare parte. Inventarul este destul de sărac, dar aici ne-au ieșit două, trei amfore întregi de import, din nordul Africii. Asta însemna că Tomisul pe vremea respetivă, când era capitala provinciei Schitia Minor, avea legături foarte strânse și cu regiuni ale imperiului roman. Sunt amfore de vin folosite în ritul și ritualul funerar arhicunoscut al creștinilor din secolul IV, V și VI”, a declarat, în exclusivitate pentru Focus Press, arheologul.

În cel de-al treilea mormânt prezentat se pot vedea clar osemintele unui defunct: “Acest mormânt avea două intrări, iar din spusele arheologului, în momentul în care l-au descoperit, o intrare era blocată cu țigle, iar una cu ușa dată la o parte, semn că fusese jefuit”, conchide Petcu.

Loredana MIHAI