Câți străini au solicitat cetățenia română, în 2023, câți au primit-o și câți au fost respinși. Care sunt condițiile obligatorii

Anul trecut, România a devenit patria a 630 de cetățeni străini care au depus jurământul, potrivit legii, pentru obținerea cetățeniei române. Ne referim aici la persoane care au obținut cetățenia română la cerere, nu prin redobândire (exemplul basarabenilor care solicită redobândirea cetățeniei, întrucât înaintașii lor au fost cetățeni români deportați).

Potrivit Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), alte 637 de cetățeni străini au depus cereri pentru obținerea cetățeniei, tot pe parcursul anului 2023, acestea fiind în curs de soluționare.

Condiții obligatorii

Autoritatea Națională pentru Cetățenie prevede o serie de condiții pentru obținerea cetățeniei pentru străini, și anume:

• s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domicitiază în condiţiile legii pe teritoriut statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Aceste termene sunt înjumătățite în unele cazuri, precum: dacă cetățeanul străin investește în România 1.000.000 de euro, dacă solicitantul este cetățean al UE, dacă are statut de refugiat sau dacă este o personalitate cunoscută internațional.
• dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu intreprinde sau sprijină acţiuni impotriva ordinti de drept sau a securitătii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
• a împtinit vârsta de 18 ani;
• are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condițille stabilite privind regimul străinilor;
• este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţarâ sau în strâinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
• cunoaşte limba românâ şi posedâ noţiuni elementare de cultură şi civitizaţie rornâneascâ, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa sociată;
• cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Au fost și cazuri în care unele cereri au fost respinse, din cauza neîndeplinirii unor condiții. Potrivit ANC, în 2023 un număr de 173 de străini nu au putut primi cetățenia din cauza nerespectării condițiilor enumerate mai sus.

Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, și persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanutui străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniut sportului, cu posibilitatea stabitirii domiciliutui în țară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarete condiţii:

-solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementărite statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;

-solicitantul îşi exprimă ataşamentut fată de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

Despre dreptul de ședere

Potrivit ANC, stabilirea domiciliului pe teritoriut României este sinonimă cu dreptul de şedere pe termen lung.

În permisele de şedere temporară este înscrisă adresa la care străinul declară că are reședinţa pe teritoriul Rornâniei, iar în permisele de ședere pe termen lung este înscrisă adresa la care străinul declară că are domiciliul în România.

Caracterul șederii pe teritoriul României (determinată/inedeterminată) oferă drepturi diferite în functie de tiput șederii. Doar străinii titutari ai unui drept de ședere pe termen lung au dreptul să își stabitească sau să schimbe domiciliul pe teritoriut României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Potrivit Legii Cetățeniei, data de la care un străin are domiciliul pe teritoriul României este data aprobării dreptului de ședere pe termen lung de către IGI. Acesta este momentul de la care începe să curgă termenul de 8 ani, respectiv 5 ani, pentru ca un candidat să îndeplinească această condiţie pentru a putea participa la un interviu, data de la care petentutui i s-a aprobat dreptul de ședere pe termen lung, aprobare concretizată în eliberarea permisului de ședere pe termen lung/permanent.

Daniel ALBU