Deși a fost achitat în primă instanță, DNA nu-l slăbește pe fostul prefect Nicolaescu, care a refuzat să împroprietărească o femeie cu un teren obținut printr-o eroare

S-a întâmplat chiar la începutul acestui an când, printr-o sentință a Tribunalului, fostul prefect al Constanței, Adrian Viorel Nicolaescu, a fost achitat în dosarul în care a fost acuzat de abuz în serviciu. Așa cum am mai arătat, această anchetă este puțin cam controversată, întrucât expertizele care au stat la baza ei au fost făcute în mod deficitar. Vorbim de două loturi de teren asemănătoare și cu denumiri similare, care au fost, cumva, schimbate între ele, iar o femeie cunoscută în Constanța a solicitat să fie împroprietărită cu unul dintre ele, aflat într-o zonă bună, deși ei îi revenea celălalt, aflat la zeci de kilometri distanță. Fostul prefect a fost acuzat de abuz în serviciu, iar DNA a formulat apel împotriva sentinței Tribunalului prin care Nicolaescu a fost declarat nevinovat.

Procurorii DNA au anunțat, pe 1 iulie 2020, trimiterea în judecată a fostului prefect Adrian Viorel Nicolaescu, acuzat de abuz în serviciu, pe motiv că „ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse, anterior, recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul Lacului Siutghiol“, după cum se arată în comunicatul de la acea vreme.

În realitate, lucrurile au fost cumva diferite, la mijloc ar fi o eroare a unui expert, iar achitarea inculpatului Nicolaescu nu ar trebui să mire pe nimeni.

Este vorba de un teren evaluat la 6.460.000 de euro, deținut de Zoea Rădulescu, o femeie trecută de 60 de ani, nimeni alta decât fiica lui Gogu Puiu – liderul Mișcării de Rezistență din Dobrogea împotriva comuniștilor, o grupare de legionari cunoscuți și sub numele de „Haiducii dobrogeni“, care au făcut istorie în anii ’50.

Mergând pe firul întâmplărilor, vorbim de o suprafață de teren de 19 hectare, cu doi proprietari, după cum spun chiar anchetatorii, asta pentru că, undeva, s-a strecurat o eroare. Un expert judiciar a reușit „performanța“ să confunde două terenuri, unul din Constanța, altul din Mihail Kogălniceanu.

În data de 17 mai 2002, cunoscutul afacerist constănțean Gheorghe Alexa a cumpărat mai multe parcele de teren în intravilanul municipiului Constanța, fiind întocmite, în acest sens, cinci contracte de vânzare – cumpărare, prin care Alexa a dobândit dreptul de proprietate asupra a circa 19 hectare de teren intravilan (Solele A510/1, A510/2, A510/3, A510/4, A510/5 și A498/2/3 – Constanța).

Separat, în localitatea Mihail Kogălniceanu, Zoea Rădulescu a făcut demersuri privind restituirea dreptului de proprietate funciară și a dobândit, prin moștenire de la defunctul Puiu Aristide, dar fără a deține documente, dreptul de proprietate asupra unui teren extravilan de 19 hectare (sola A510 – Mihail Kogălniceanu). Înainte de asta, Puiu Aristide solicitase Comisiei Locale de Fond Funciar a Comunei Mihail Kogălniceanu reconstituirea dreptului de proprietate de la Puiu Steliana, susținându-și cererea prin declarațiile a doi martori, respectiv George Cușa și Ecaterina Coitu, care au confirmat dreptul de proprietate al acestuia.

Mergând mai departe, în luna octombrie 1999, Comisia Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Pământurilor a validat propunerea Comisiei Locale și a dispus înscrierea lui Zoea Rădulescu, ca locator CERES SA Mihail Kogălniceanu, asupra terenurilor agricole extravilane din aceeași localitate.

Doi ani mai târziu, în  octombrie 2001, printr-o nouă hotărâre, Comisia Județeană a revalidat propunerile față de aceleași terenuri agricole extravilane din Mihail Kogălniceanu.

Terenul din Mihail Kogălniceanu, confundat cu cel de pe malul Lacului Siutghiol!

Zoea Rădulescu a promovat o acțiune judecătorească care i-a dat câștig de cauză, în 2003, și a obligat, astfel, Comisia Județeană  Constanța de aplicare a Legii fondului funciar să elibereze titlul de proprietate ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, conform propunerii Comisiei Locale. Astfel, s-a dispus ca sola A510 (extravilan), în suprafață de 19 hectare, de pe raza Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) Mihail Kogălniceanu, să îi revină Zoei Rădulescu.

Numai că Alexa Gheorghe deținea, la rândul său, sola A510 aflată pe raza UAT Constanța, pe malul Lacului Siutghiol, în zona centrelor comerciale Tom – Carrefour, la aproximativ 25 de kilometri distanță de localitatea Mihail Kogălniceanu.

Pentru a simplifica puțin lucrurile, pe înțelesul tuturor, Zoea Rădulescu deținea 18 hectare din sola A510 Mihail Kogălniceanu (învecinată cu drumul de exploatare DE498, în apropiere de comuna Cogealac), iar Gheorghe Alexa deținea circa 16 hectare din sola A510 Constanța și sola 498/2/3 Constanța (învecinată cu sola A510 Constanța).

S-a creat, astfel, o confuzie între cele două terenuri, iar în urma unei expertize extrajudiciare, făcute de expertul Florin Dumitrescu din birou, fără o deplasare în teren, s-a stabilit că „Lacul Siutghiol se află în Mihail Kogălniceanu și că terenurile lui Gheorghe Alexa sunt aceleași cu cele ale lui Zoea Rădulescu, deși între ele erau peste 25 kilometri distanță“, așa cum se arată în dosar.

Trecând peste alte demersuri, în 2010, Judecătoria a decis anularea ambelor titluri de proprietate, și față de Zoea Rădulescu, și față de Alexa Gheorghe, decizie menționată și de Tribunalul Constanța, în 2011, decizie prin care s-a stabilit, definitiv și irevocabil, obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar să elibereze titlul de proprietate pe amplasamentul din Constanța în favoarea Zoei Rădulescu, perimetru care, de fapt, aparținea de drept lui Alexa Gheorghe.

Iar de aici urmează partea în care fostul prefect Adrian Nicolaescu ar fi împiedicat eliberarea unor titluri de proprietate către Zoea Rădulescu, care obținuse anterior, prin confuzia făcută intenționat sau nu, recunoașterea judecătorească a dreptului de proprietate pentru terenul de pe malul Lacului Siutghiol.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a fost acuzat de abuz în serviciu, apoi trimis în judecată de DNA, iar după un proces care a durat trei ani și jumătate (pe fond), fostul prefect a fost achitat de către judecătorii Tribunalului Constanța.

Numai că reprezentanții Ministerului Public s-au declarat nemulțumiți de sentința de achitare, motiv pentru care au atacat-o cu apel.

Apelul a fost înregistrat vineri, 17 mai a.c., și urmează a fi judecat din data de 25 septembrie, când va avea loc primul termen.

Daniel ALBU