În urma incendiului din 1.10.2021, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, pe lângă victime omenești, au fost distruse și mai multe echipamente și aparatură medicală achiziționate cu fonduri europene. Ulterior, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Direcția Generală Program Dezvoltare Durabilă – Autoritatea de Management pentru Program Operațional Dezvoltare Durabilă, a imputat suma de 1.292.004,42 lei unității medicale, considerând că incendiul nu a fost un caz de forță majoră. Atât spitalul, dar și Primăria au mers în instanță, dosarul ajungând la Tribunalul București, acolo unde au cerut anularea actului administrativ nr. 136269/15.11.2022, emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Magistrații Tribunalului București au respins cererea, iar acum urmează să se judece apelul, la Curtea de Apel București, unde a fost înregistrat pe 8.05.2024.
„Respinge excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată. În dosarul conexat nr. 5062/3/2023: Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Ia act că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul București – Secția a II-a de contencios-administrativ și fiscal. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, azi, 04.09.2023“, potrivit minutei judecătorești a Tribunalului Constanța.
Așa cum am precizat mai sus, apelul a fost înregistrat pe 8.05.2024.
Pe fond, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare a arătat faptul că, așa cum se poate observa din conținutul actului administrativ, acesta este motivat atât în fapt, cât și în drept. Procesul-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 107287/20.09.2022 a avut ca obiect verificarea documentară atât a Municipiului Constanța, lider în Contractul de finanțare nr. 380/2020, cât și a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța, partener conform acordului de parteneriat.
Pârâtul a mai afirmat faptul că, după atribuirea contractelor, Municipiul Constanța, lider în cadrul parteneriatului cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, a înștiințat Autoritatea de Management că o parte din produsele furnizate prin aceste contracte au fost distruse sau deteriorate în urma unui incendiu care a avut loc în data de 1.10.2021, prezentând o listă a materialelor sanitare și echipamentelor de protecție medicală achiziționate în cadrul proiectului și distruse sau deteriorate, și care nu mai pot fi utilizate, valoarea lor fiind de 1.292.004,42 lei. Autoritatea de Management a constatat ca fiind neeligibilă suma de 1.292.004,42 lei, TVA inclus, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse, solicitată la rambursare prin CR4, CR5, CR6 și autorizată la plată.
„Așa cum rezultă și din procesul-verbal contestat, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța nu a respectat obligațiile asumate prin Contractul de finanțare, respectiv nu a menținut proprietatea bunurilor achiziționate pentru care s-a acordat finanțare, pe o perioadă de cel puțin 5 ani după finalizare, date în exploatare, și nu a asigurat exploatarea și întreținerea în această perioadă. A mai susținut pârâtul faptul că Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractul de finanțare cu privire la menținerea proprietății echipamentelor achiziționate prin finanțare europeană pe o perioadă de minim 5 ani de la data finalizării contractului și nu a depus diligențele minime de asigurare a bunurilor distruse în incendiul din 01.10.2021; în conformitate cu prevederile art. 1480 din Codul Civil, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța avea obligația de acționa cu diligența pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor; deși reclamantul invocă faptul că incendiul care a avut loc la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța nu putea fi prevăzut și nici împiedicat, atragem atenția instanței că incendiul s-a produs la un an de la producerea unui eveniment asemănător, tot în pandemie. Astfel, la 14 noiembrie 2020, la un alt spital a avut loc un incendiu, pe fondul aglomerării secției ATI, ca urmare a creșterii cazurilor de COVID, la acel moment fiind discutat pe toate canalele mass-media despre necesitatea impusă de Ministerul Sănătății ca fiecare spital să își verifice modul de funcționare a secțiilor de terapie intensivă, existând riscul ca astfel de evenimente să se întâmple și la alte spitale. Prin urmare, nu putem discuta în cazul de față despre caz fortuit, acest incendiu putând fi evitat, dacă reclamantul, având experiența acelui spital, ar fi depus eforturi pentru a preîntâmpina o astfel de tragedie, care nu numai că a afectat echipamentele din cadrul proiectului, dar a condus și la pierderea de vieți omenești“, se arată în motivare.
Iar magistrații au admis aceste aspecte.
Liliana BELCIUG
