Constanța ocupă un loc rușinos în clasament când vine vorba de suprafața de spațiu verde alocată fiecărui locuitor. Cu toate acestea, investitorii continuă să valorifice fiecare petic de teren rămas neatins, ridicând clădiri cu un ritm amețitor. Un exemplu grăitor este Bulevardul Alexandru Lăpușneanu, transformat treptat într-un „coridor de beton“. O zonă foarte atractivă pentru dezvoltatori.
În ultimii ani, Constanța s-a transformat dintr-un oraș-port cu o identitate aparte într-un adevărat șantier urban fără o direcție clară. Blocuri înalte răsar printre construcții vechi, adesea fără o logică urbanistică, în timp ce spațiile verzi, deja puține, sunt sistematic eliminate sau sufocate între ziduri de ciment.
Planificarea urbană pare lăsată în voia dezvoltatorilor imobiliari, care construiesc masiv și haotic, iar în loc să respire aer curat și să aibă acces la zone de recreere, constănțenii se trezesc înconjurați de betoane, zgomot și praf.
Mai grav este că, în ciuda nemulțumirii publice și a numeroaselor sesizări, soluțiile întârzie să apară. Proiectele de regenerare urbană sunt aproape inexistente, majoritatea rămân doar la stadiul de intenții, iar administrația locală pare blocată între promisiuni și inacțiune.
Obținerea autorizațiilor de construire pare un proces „flexibil“, în care regulile se adaptează în funcție de interese. Consultările publice, deși obligatorii prin lege, sunt adesea superficiale sau complet ignorate.
Oraș sufocat, trafic sufocat
Dezvoltarea urbanistică haotică nu e doar o problemă estetică, ea are consecințe directe asupra calității vieții. Străzile sunt blocate de trafic, fără soluții viabile pentru decongestionare. Este o lipsă acută de parcări, în timp ce noile proiecte imobiliare ignoră această problemă. Există o mare presiune pe infrastructura de bază, de la apă și canalizare până la rețele electrice. Iar școlile și grădinițe sunt supraaglomerate, pentru că autoritățile nu au ținut pasul cu expansiunea rezidențială.
Ce putem face? Soluțiile există, dar lipsește voința
Orașul nu duce lipsă de investitori, ci de reguli clare, autorități ferme și respect față de comunitate. Dacă dezvoltarea haotică și corupția din urbanism continuă, Constanța riscă să devină un exemplu clasic de cum să distrugi un oraș prin nepăsare și interese meschine.
În plus, constănțenii sunt curioși și de ce nu se face nimic în privința clădirilor în construcție abandonate.
„Mie mi se pare ireal cum nu există niște implicații legale în chestia asta, de ce nu sunt amendați cei care fac construcțiile respective, de ce nu au obligativitatea să le ducă la final. Am impresia că e și în port clădirea aia foarte mare, care este abandonată de 20 de ani, ce se întâmplă cu clădirea aia, cui ii aparține, cine răspunde de spațiul ăla? Nu e ideal.“
„Ar trebui după o perioadă, chiar dacă sunt abandonate, să fie donate Primăriei, ori să fie utilizate în alt sens. Ar putea fi scoase la licitație, să fie alți dezvoltatori.“
„Pai nu am o părere foarte bună. Din moment ce construiești ceva trebuie să și folosești. Trebuie să fie construite cu un sens, cu un scop. Sunt niște clădiri care au început să fie construite și nu s-au finalizat. E cam rău, dar și cu situația economică de acum, e de înțeles. Sunt unele abandonate de foarte mulți ani, cum este aceea din port.“
Antonia Teodora SARAEV – studentă anul I la Facultatea de Litere – Specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius“ din Constanța
