Alegerile prezidențiale din 18 mai 2025 l-au adus pe Nicușor Dan în fruntea Statului Român. Campania electorală a fost, ca de obicei, un amalgam de promisiuni, emoții, lozinci. Dar, de data aceasta, „bătălia“ s-a dat cu George Simion, care reușise să strângă mulți adepți prin promisiuni de genul: vă dau case la 35.000 de euro. Mulți cetățeni l-au votat cu această speranță, dar și că vor avea salarii mai mari sau locuri de muncă. Și „benzină la 1 leu“, cum promitea Călin Georgescu. Dar, în realitate, președintele României nu are nici pârghiile legale și nici constituționale pentru a îndeplini aceste „promisiuni“.
Deși mulți români au așteptări ca președintele să le rezolve problemele de zi cu zi, atribuțiile sale sunt clar stabilite în Constituție și sunt mult mai limitate decât credem.
Conform Constituției României, președintele reprezintă Statul Român, este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale, și veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. El nu este un lider executiv în sensul unui prim-ministru și nu are în atribuții gestionarea directă a economiei, a bugetului sau a politicilor sociale.
Un mediator, nu un gospodar național
Președintele nu guvernează. El nu poate adopta legi, nu poate decide salariile, pensiile sau alocațiile și nici nu poate construi spitale sau locuințe. Rolul său este de mediere între puterile statului și între stat și societate.
De exemplu, o lege adoptată de Parlament este trimisă, spre promulgare, președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii
Guvernul administrează țara
Guvernul, în frunte cu prim-ministrul, este cel care administrează țara, elaborează bugetul, stabilește politicile publice și gestionează cheltuielile. Parlamentul adoptă legile.
În schimb, președintele semnează decrete, poate întoarce o lege în Parlament sau o poate trimite la Curtea Constituțională, dar nu o poate respinge definitiv, potrivit presidency.ro,
Mandatul și limitele
Mandatul președintelui este de cinci ani, cu posibilitatea a maximum două mandate, care pot fi succesive. În acest timp, șeful statului nu are voie să fie membru al unui partid și nu poate ocupa alte funcții publice sau private.
De asemenea, are imunitate pentru opiniile și voturile exprimate în timpul mandatului, dar poate fi suspendat de Parlament dacă încalcă grav Constituția – după consultarea Curții Constituționale. Mai mult, poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare, caz în care este judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cine îl poate înlocui temporar
Dacă președintele este suspendat, demisionează, moare sau nu își poate exercita atribuțiile, interimatul este preluat de președintele Senatului sau al Camerei Deputaților, în această ordine. Totuși, în perioada de interimat, nu se pot dizolva Parlamentul, nu se poate organiza referendum și nici transmite mesaje către Parlament.
Actele președintelui: între semnătură și contrasemnătură
Președintele emite decrete, dar o bună parte dintre acestea trebuie contrasemnate de prim-ministru, pentru a fi valabile. Este cazul tratatelor internaționale, al acreditării diplomaților, al mobilizării armatei sau al stării de urgență.
Acordarea grațierii individuale, decorarea unor persoane sau înaintarea în grad militar tot în această categorie intră.
Ce nu poate face președintele:
- nu crește salarii și pensii,
- nu oferă locuințe,
- nu angajează în sistemul bugetar,
- nu aprobă proiecte de lege fără Parlament
- nu are buget propriu de investiții sociale,
- nu poate cere direct Guvernului să adopte o măsură.
Ce poate (și trebuie) să facă:
- reprezintă România în plan extern,
- numește un premier după consultări cu partidele parlamentare,
- poate cere reexaminarea unei legi sau sesiza Curtea Constituțională,
- poate organiza referendumuri,
- poate grația persoane condamnate (doar individual),
- poate contribui la climatul democratic și echilibrul puterilor în stat.
Concluzie
Așteptările nealiniate la realitate sunt cauza principală a dezamăgirilor post-electorale. Președintele nu este un super-erou cu buget nelimitat, ci un arbitru constituțional, un garant al echilibrului și o voce națională.
De reținut: pentru case, salarii și locuri de muncă trebuie să privim către Guvern și Parlament, nu către Palatul Cotroceni.
Liliana BELCIUG
