Cancerul mamar rămâne una dintre cele mai temute afecțiuni pentru femei, afectând una din opt de-a lungul vieții. Detectarea precoce nu este doar un ideal, ci o necesitate care poate face diferența între viață și moarte. Investigațiile moderne, respectiv mamografia 3D, ecografia de sân și IRM-ul, oferă instrumentele necesare pentru diagnostic precis și tratament eficient, dar accesul la aceste tehnologii nu este întotdeauna facil.
Anul acesta, în cadrul Spitalului Județean Constanța s-a efectuat prima puncție sub ghidaj IRM pentru tumorile mamare din România, o investigație care oferă diagnostic precis și tratament rapid.
Până acum, au fost realizate peste 2.000 de mamografii și mai mult de 200 de biopsii, iar chirurgia oncoplastică a prins contur, ajutând pacientele să-și recapete sănătatea cu sprijinul echipei medicale locale.
Laboratorul Clinic de Radiologie și Imagistică al SCJU Constanța dispune de două mamografe digitale 3D cu tomosinteză, echipamente de înaltă performanță care permit investigații detaliate și diagnostice rapide, unul dintre ele fiind donat de Rompetrol.
Toate investigațiile medicale și intervențiile sunt gratuit disponibile pentru pacientele asigurate, atât la sediul central al SCJU Constanța (Bd. Tomis 145), unde se efectuează mamografii și intervenții sub ghidaj mamografic, precum puncții vacuum și reperaje preoperatorii, după evaluarea medicilor specialiști, cât și la Centrul Multifuncțional de Sănătate Năvodari, unde se efectuează mamografii.
În această luptă, parteneriatul public-privat joacă un rol esențial. Rompetrol se implică activ, oferind materiale și echipamente medicale care altfel nu ar fi decontate de sistemul public, astfel încât pacientele să poată beneficia gratuit de investigații și biopsii vitale. Această colaborare nu doar că facilitează diagnosticul precoce, dar le oferă femeilor șansa la tratamente sigure și la speranță reală.
Datorită implicării medicilor și sprijinului Rompetrol, Constanța devine un exemplu de solidaritate și responsabilitate în prevenția și tratamentul cancerului mamar, demonstrând că prin parteneriat și profesionalism, viața pacientelor poate fi protejată și standardele actului medical ridicate.
Înn cadrul unui interviu Focus Press, dr. Alexandru Gavrilă, medic radiolog cu competență în senologie, ne-a vorbit despre importanța screeningului, limitele ecografiei și ale IRM-ului mamar, dar și despre o premieră medicală realizată aici, la Constanța.
Reporter: Este adevărat că la Constanța s-a realizat prima puncție sub ghidaj IRM în România?
Dr. Alexandru Gavrilă: Da, este adevărat. A trecut mai mult de un an de atunci. De atunci am înregistrat deja trei puncții sub ghidaj IRM. Ideea este că, la Spitalul Județean Constanța, aceste puncții nu se plătesc, chiar dacă spitalul nu poate deconta nici măcar materialele pe care le folosim în această manevră. Dar este un pas important, pentru că pacientele trebuie să beneficieze de această procedură în cazurile în care leziunea se vede doar la IRM. Și repet, am făcut doar trei, nu pentru că nu avem cu ce, ci pentru că, din păcate, la noi, fiind spital de stat, se prezintă pacientele cu leziuni mari, pe care le vedem și sub ecografie sau mamografie și le tratăm acolo unde este mai ieftin, să spun așa. Doar acul de puncție costă 3.000 de lei. Am înțeles că, de câteva zile, și un centru privat din România, la Cluj, a început să facă această procedură, dar am auzit că biopsia ajunge la peste 9.000 de lei. Până la urmă, suntem medici și trebuie să privim lucrurile în beneficiul pacientei, nu în funcție de cât își permite aceasta; dacă nu își permite, nu ar trebui să o lăsăm de capul ei.
Reporter: Cât de important este să puteți face aceste puncții sub ghidaj IRM în patologia mamară?
Dr. Alexandru Gavrilă: Repet, este foarte important. Din păcate, chiar nu contează dacă facem la stat sau la privat. Foarte important este să fim corecți ca medici. Nu vreau să ne mai canibalizăm, să spunem „am făcut eu primul”, „a făcut altcineva a doua”. Important este să facem puncție sub ghidaj IRM, indiferent dacă o realizăm la privat sau la stat, indiferent dacă este gratuită sau contra cost. Să le facem atunci când trebuie, adică atunci când există indicație, acesta este singurul lucru care contează. Nu vreau să ne lăudăm inutil sau să comentăm despre alți medici: „Ăla face aiurea, eu fac mai bine, eu fac gratuit”. Nu. Important este să facem puncția atunci când este necesară și nu doar de dragul de a o face sub ghidaj IRM.
Reporter: Care este diferența din punct de vedere al acurateței diagnostice dintre ecografie, mamografie și RMN mamar?
Dr. Alexandru Gavrilă: Fiecare metodă are avantajele și limitele ei. Din păcate, de multe ori se începe direct cu IRM, și practic, așa cum spune dr. Mihaei Lesaru, începem cu acoperișul la o casă. Nu avem pereții, dar am început cu acoperișul. Orice leziune palpabilă trebuie investigată. Cum spun ghidurile: întâi ecografie dacă pacienta este sub 40 de ani. Dacă pacienta are peste 40 de ani, direct cu mamografie și, în anumite cazuri, doar cu IRM. Pentru că, cu cât o metodă este mai sofisticată și mai sensibilă, cu atât poate genera rezultate fals pozitive. Adică IRM-ul detectează absolut orice. Aceasta este o problemă majoră și o discuție la nivel european și mondial privind supra-diagnosticarea. Am ajuns să avem echipamente atât de sofisticate încât diagnosticăm ceea ce poate nu ar fi trebuit diagnosticat. Din acest punct de vedere, trebuie multă atenție și trebuie să indicăm investigațiile imagistice exact după ghiduri, fie ele americane sau europene (ESMO). Practic, diferențele sunt minime.
Reporter: În ultima perioadă, tot mai multe paciente cer IRM mamar fără o indicație medicală clară. De ce acest lucru este o problemă?
Dr. Alexandru Gavrilă: Din păcate, există o lipsă de încredere în corpul medical, atât în România, cât și în Europa. În afară de câteva țări și după pandemie, am observat această tendință. Pacientele își caută singure informații pe Facebook sau Google: „Doamne, fă IRM, că doar acolo s-a văzut”, „fă doar aia, nu face mamografie, că te doare” ș.a.m.d. De foarte multe ori, ele ajung confuze la medic, intrând într-un cerc de unde nu mai pot ieși, și nu prea ai cum să le mai explici corect situația. În multe cazuri, rezultatul este un fals pozitiv, iar pacienta rămâne cu ideea că „dacă la IRM mi-a zis cineva că am o leziune suspectă de cancer, poate chiar am”, ceea ce le poate distruge viața. Nu este în regulă dacă procedăm astfel; trebuie să luăm lucrurile pas cu pas. Conform ghidurilor, acestea ne ajută și ne indică ce trebuie să facem mai departe. Dacă începem „în afară de ghiduri”, riscăm să rămânem „pe dinafară” până la sfârșit.
Reporter: Când este de fapt justificat IRM mamar și care sunt riscurile unui rezultat interpretat greșit?
Dr. Alexandru Gavrilă: Indicațiile, să spun așa, s-au schimbat în ultima perioadă. Acum, la conducerea forului european de referință al senologilor, va veni părintele IRM-ului mamar din Germania. Practic, este o investigație IRM dedicată doar cancerului de sân. Nu ne mai interesează altceva, leziunile benigne nu mai sunt ținta principală. Din 2022, s-a introdus ca posibilitate, repet, ca posibilitate, nu că ar face cineva sistematic, să faci RMN pentru screening, dar doar în cazurile în care pacienta are mutații genetice confirmate. Aceste paciente au un risc mult mai mare de a dezvolta cancer decât, de multe ori, o femeie fără antecedente familiale, fără mamă sau soră cu cancer de sân sau ovarian.
Reporter: Ce mesaj doriți să transmiteți colegilor medici care recomandă IRM mamar în lipsa unei baze solide?
Dr. Alexandru Gavrilă: Aș recomanda, în primul rând, să nu ne mai canibalizăm între noi. Aici, în Constanța, cred că situația e mai gravă decât în alte părți. Toți dorim ca pacientele să fie rezolvate aici, dar din cauza faptului că nu ne suportăm unii pe alții foarte tare, chiar dacă, mă rog, n-ar trebui să conteze dacă un medic e la privat sau la stat, trebuie să colaborăm între noi, să fie lucrurile corecte și să facem investigațiile așa cum trebuie. Adică, dacă găsim ceva la ecografie și pacienta este tânără, facem direct biopsie, indiferent cum este ea, dar trebuie biopsie. Nu trecem mai departe la RM, pentru că s-ar putea să încurce și mai mult situația. În acel caz, nu știm cum să gestionăm problema ulterior. Trebuie să facem toate investigațiile conform ghidurilor: până în 40 de ani facem ecografie. Dacă avem ceva suspect, începem cu ecografia. După 40 de ani, începem direct cu mamografie și ecografie. RM se face suplimentar doar în anumite situații, când există o discordanță între ecografie și mamografie. În cazul în care există o discordanță sau dacă pacienta a făcut RM direct, va trebui să luăm o decizie clară, să funcționăm și să închidem lanțul acesta, pentru că este foarte periculos, mai ales pentru femeile tinere, să trăiască cu teama că au ceva acolo doar pe baza unui RM interpretat greșit.
Reporter: La Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei din Constanța a avut loc o premieră medicală în patologia mamară, la o pacientă cu trei leziuni maligne. Ce presupune această metodă?
Dr. Alexandru Gavrilă: Vreau să clarific puțin. Am fost multifocale, nu multicentric. Vorbesc acum și pentru colegii profesioniști. Adică îmi sună puțin marketing, medical: să ne lăudăm noi că am rezolvat trei cancere. Chiar am fost certat: „Alex, trebuia să le spui că leziunile erau trei, una lângă alta. Asta înseamnă un cancer multifoca”. Adică era același tip de cancer, dar cu mai multe focare, să spun așa. Și în cazul acesta, da, cum e în cazul cancerului globular, se poate proceda astfel. Am făcut bracketing, practic n-am operat eu. Să nu se înțeleagă greșit: cred că doctorița Iulia Dogaru l-a operat, iar noi, radiologii, am asigurat chirurgilor o margine de siguranță. Le spunem exact de unde până unde se taie, fără a distruge întreg sânul. Altfel, pacienta ar fi trebuit să facă mastectomie, ceea ce pe termen scurt nu e mare problemă, dar pe termen lung, pentru o pacientă tânără, pot apărea probleme psihice majore. Da, putem face și aceste manevre în Constanța și nu numai, pentru a evita operațiile extinse. Nu vreau să fie interpretat greșit și să vină paciente cu așteptarea că totul se poate rezolva conservator sunt situații în care nu avem altă opțiune. Chiar astăzi am avut o pacientă, marțea e zi de puncție la mine. Programările pentru puncții sunt deja supraîncărcate. Pacienta a venit transferată de la Slobozia de către dr. Iulia Dogaru, cu o tumoră mare cunoscută. Era o fostă profesoară de biologie, foarte drăguță, dar venise din cauza unei pleurezie masivă. Știa de leziunea din sân, depistată anterior prin mamografie. Astăzi am descoperit că mai avea o leziune și în celălalt sân, probabil cea mică ar fi fost descoperită cu 2-3 ani în urmă, și situația ei nu ar fi ajuns atât de gravă la Județean. Acum avem biopsia, iar toți sperăm să aibă receptori pozitivi, ceea ce ar îmbunătăți speranța de viață. E greu să mai spunem ceva când deja există metastaze pleurale. Din păcate, aproape jumătate din pacienți se prezintă la noi cu leziuni cunoscute de ani de zile, ceea ce face dificilă efectuarea unei chirurgii conservatoare.
Reporter: Care este avantajul major al acestei tehnici față de metodele chirurgicale clasice de excizie?
Dr. Alexandru Gavrilă: Studiile arată că nu există nicio diferență în ceea ce privește riscul de a dezvolta cancer local, dacă asiguri margini de siguranță. Și avantajul psihologic este major. Credeți-mă că, de curând, Casa de Asigurări decontează chiar și consilierea psihologică pentru pacientele cu neoplasm mamar, pentru că avem niște vârfuri la care apare cancerul adevărat. Vârsta medie este 55-65 de ani, dar a scăzut foarte mult. Până acum câteva zile am avut tot o pacientă tânără, de 38 de ani. Recordul meu este 28 de ani. Deja ne gândim la cancer mult mai devreme. La Cluj au avut un caz la 20 de ani. Cu astfel de situații nu ne confruntam înainte în întreaga patologie a cancerului. Ce se întâmplă acum este alarmant, și tocmai din acest motiv ne gândim ce metode de screening vor fi necesare pe viitor. Dacă mamografia este suficientă, atunci va fi pentru pacienții peste 40 de ani. Pentru cei sub 40 de ani, este o problemă majoră, și trebuie să vedem ce abordări folosim.
Reporter: Care ar fi cauza?
Dr. Alexandru Gavrilă: Acum nu putem spune exact. Cert este că, în mediul rural și în Africa, incidența cancerului de sân este mai mică, pentru că acolo femeile fac efort fizic. Acesta este principalul factor de protecție dovedit științific. Efortul fizic scade stresul și, implicit, riscul de a dezvolta un cancer. Nu vorbim de factori genetici; acolo există anumite mutații. Nu putem spune cu exactitate cum influențează mediul sau alimentația. Dar clar este că noi, în mediul urban, și capitalismul înțeles greșit ne-au făcut să nu ne mai ocupăm de noi înșine: să nu mai facem sport, să nu mai muncim pentru mâncare, să mergem direct la magazin să ne cumpărăm totul și să petrecem foarte mult timp pe telefoanele mobile, lucru care nu este deloc în interesul sănătății, să-i spun așa. Ar trebui să ne gândim foarte serios și să începem să facem sport cu toții.
Reporter: Ce provocări a implicat cazul pacientei cu trei leziuni maligne distincte și cum le-ați depășit?
Dr. Alexandru Gavrilă: Nu zic că nu a fost greu; leziunile le văzusem deja. Mamografia ecografică, la Second Look, mi-a arătat cele două, dar nu păreau atât de canceroase. În cazul acesta, pacienta avea indicație de RMN. Atenție: RMN-ul mi-a arătat că cele două leziuni sunt suspecte. Nu erau BI-RADS 6, dar erau foarte aproape de prima leziune. Dacă distanța dintre ele ar fi fost mai mare de 2 cm, nu mai puteam face bracketing. Conform ghidurilor, ar fi trebuit să scoatem tot sânul, dar fiind foarte apropiate, am luat decizia de a nu mai biopsia, realizând procedura împreună cu chirurgul și oncologul. Bineînțeles că trebuie să lucrăm în echipă și să comunicăm foarte clar. Mi-aș dori sincer să avem un tumor board strict pe patologia sânului, pentru că situația este complicată. Vorbind același lucru, toți vom crește profesional, pentru că învățăm unii de la alții. Este foarte dificil pentru mine, ca radiolog, chiar dacă fac asta, să delimitez clar care este responsabilitatea oncologului, a anatomopatologului și a chirurgului, pentru că, dacă nu știm toți exact unde ne situăm, există riscul de erori. Din acest motiv, cred că este foarte important ca, la Spitalul Județean, să reușim să avem un sistem structurat de coordonare pentru cancerul de sân. Este dificil, având în vedere patologia majoră existentă la Spitalul Județean Constanța. Să faci tumor board pentru fiecare tip de cancer ar fi complicat, dar în cazul cancerului de sân este esențial, mai ales că primim pacienți și de la Centrul din Năvodari, și trebuie să avem un tumor board cât mai prompt, după părerea mea.
Reporter: Putem discuta despre o nouă etapă în chirurgia conservatoare a sânului la Constanța?
Dr. Alexandru Gavrilă: Bineînțeles. Acum, nu știu dacă datorită mie, dar Gerard Filip, cu care sunt prieten, este președintele Clubului de Chirurgie Plastică. El spune un lucru foarte frumos: nu putem face chirurgie conservatoare, adică oncoplastică, fără a avea un radiolog pe care să ne bazăm. Trebuie înțeles că meritul chirurgului nu o să-l ia nimeni niciodată, dar fără radiolog și fără anatomopatolog, chirurgul nu poate realiza nimic de precizie. Ok, poate face fără radiolog, are un diagnostic și scoate sânul, dar când vorbim de lucruri de finețe, trebuie să fim o echipă, chiar dacă, până la urmă, chirurgul va fi cel care va primi laudele.
Reporter: Tot mai mulți medici recomandă ecografia mamară ca metodă de screening principal. Este aceasta o soluție suficientă?
Dr. Alexandru Gavrilă: Sub nicio formă. Din păcate, acum nu mai putem spune că nu există aparate chiar la nivelul orașului; stăm bine, avem și centre private, și centre de stat unde se face mamografie. Nu vreau să fiu rău, dar, dacă îți vine pacientul cu o leziune palpatorie, e ok, poți să-i faci direct ecografie. Dar sub nicio formă nu sunt de acord cu colegii care recomandă ecografia ca screening principal. Să zicem așa, doar ecografia, pentru că sunt multe situații în care ecografia este limitată, și chiar dacă un medic greșește, la ecografie toată lumea greșește. Și eu greșesc. Dar dacă ești corect și urmezi ghidurile, acestea te vor ghida. Există leziuni care nu se văd la mamografie. Există focare de microcalcificări și distorsiuni arhitecturale. Aici e puțin mai complicat: distorsiunea se vede mai bine pe tomosinteză 3D, dar măcar să se facă 2D. În acest mod descoperim cancerul exact când trebuie. Ecografia, ca să înțelegeți, are o acuratețe de 99% după vârsta de 40 de ani, dar atenție: după ce este făcută mamografia. Deci, nu aruncăm ecografia sub nicio formă, pentru că poate oferi detalii în locuri țintite. Nu putem recomanda ecografia ca screening de sine stătător, pentru că nu există astfel de practici la nivel mondial. Chiar japonezii au venit și ne gândeam că vor aduce device-uri speciale, pentru că femeile asiatice au sânii mai densi și mai mici; însă ei fac mamografie și doar ecografie țintită în zonele dense. Principiul este același. Într-adevăr, americanii au introdus recent ecografe automate pentru screening. Există doi producători la nivel mondial, dar această metodă se folosește doar adițional, nu ca metodă de diagnostic în sânul dens. Folosim ecografia pentru că în 2019 a fost publicat un studiu DRM, efectuat pe sânul stâng, și nu aleator. Studiul a arătat că ecografia a descoperit 2-5 la mie mai multe cancere decât mamografia 2D, foarte mici, dar a avut și 81 la mie fals pozitiv. Asta înseamnă cheltuieli imense și blocarea secției de radiologie. IRM-ul, folosit pentru multe alte patologii, nu poate fi blocat pentru asta. Biopsiile mamare nu trebuie să fie diminuate, adică să scazi BI-RADS pentru cunoscători. Există o stadializare făcută de American College of Radiology, care ne spune ce să facem mai departe cu pacienta. Când ajungem la BI-RADS 4 și 5, trebuie să facem biopsie. După un IRM, trebuie să acordăm valoare ecografiei. În trecut era mai permisiv, acum nu mai este: trebuie făcută biopsie. Nu e în regulă să facem biopsii după IRM-uri efectuate fără indicații medicale clare.
Reporter: În ce situații este indicat mamografia și cum poate fi combinată cu ecografia pentru un diagnostic cert al mamografiei?
Dr. Alexandru Gavrilă: Repet, chiar dacă nu este un screening pentru toată lumea la nivel național, s-a dat drumul unui proiect pilot pentru persoane defavorizate pe fonduri europene. Este un proiect în desfășurare, iar mai multe informații vă poate oferi conducerea Spitalului Județean și doctorul Dina, care a fost numit manager al acestui proiect. În prezent, mamografia 2D digitală se decontează de către Casa de Asigurări pentru orice pacientă, indiferent dacă vine cu bilet de la medicul de familie sau de la medicul specialist. Există o singură excepție: dacă pacienta vine de la medicul oncolog, se decontează direct mamografia 3D, ceea ce este corect, pentru că altfel s-ar face 3D fără motiv. Aș recomanda la orice femeie peste 40 de ani să facă mamografie, indiferent dacă o face la stat sau la privat. În Constanța, există încă două locuri la stat și trei la privat unde se pot face mamografii. Ca principiu, după 40 de ani, mamografia trebuie efectuată și, indiferent unde este realizată, va aduce un plus semnificativ în depistarea precoce a unui eventual cancer.
Reporter: Cât de importantă este colaborarea dintre medicul radiolog, chirurg, oncolog și medicul de familie pentru pacientele cu suspiciune de leziune mamară?
Dr. Alexandru Gavrilă: Este foarte important rolul medicului de familie, și mă bucur că din ce în ce mai mulți medici, chiar dacă, să zic, acum vreo doi-trei ani, mulți spuneau „ah, nu face biopsie, pentru că se răspândește cancerul”, și-au dat seama, după ce au participat la mai multe evenimente, că tot ce spun eu de mult timp este susținut de studii. Sunt medici care știu când să departajeze o leziune suspectă de una care nu este suspectă. Adică un medic de familie poate observa dacă pacienta are o scurgere la nivelul mamelonului sau o leziune palpabilă care nu doare, și poate diferenția aceasta de o urgență, cum ar fi o durere difuză a sânului sau durere la ambii sâni. Deja mulți medici de familie colaborează cu medicii chirurgi și trimit paciente direct la chirurg. Chirurgul, la rândul său, ne trimite pe noi, radiologii, pentru a evalua rapid. Aceste situații sunt urgențe pentru noi. Și chiar dacă se supără multe paciente pentru că ne-am lungit programările în ambulator, colegii mei chirurgi, dacă mă roagă să fac evaluarea, trebuie să le programez cu prioritate, pentru că este vorba de paciente care prezintă suspiciune înaltă de cancer și care necesită un consult clinic clar și rapid.
Reporter: Cum poate fi îmbunătățită comunicarea între specialiști pentru a evita investigațiile inutile și pentru a orienta pacienta către un diagnostic precoce și un tratament eficient?
Dr. Alexandru Gavrilă: În primul rând, ar trebui ca fiecare dintre noi, indiferent că suntem medicii radiologi clinicieni care facem investigații, să înțeleagă clar competențele fiecăruia. Aici e o diferență importantă: doar medicul radiolog cu competență în patologia sânului poate face absolut orice pe sân, adică ecografie, RMN și biopsii sub toate aceste echipamente. Ceilalți, dacă au competență doar în ecografie, pot face ecografii. Eventual, chirurgii pot efectua și puncții sub ghidaj ecografic, și există multe locuri în țară unde chirurgii le fac și le fac foarte bine. Îmi vine acum în minte Târgu Mureș, unde un medic chirurg excelent face puncții de ani de zile. Pentru că nu a avut radiolog, acum face el toate puncțiile și nu mai vrea nimeni să le facă în radiologie. Dar problema nu este cine face puncțiile, ci cum ne organizăm. S-a pus întrebarea: „Domnule, să facă ecografii doar radiologii cu competență în patologia sânului?” Din propria experiență, nu vreau să fiu rău, dar tocmai vorbeam despre faptul că nu trebuie să ne canibalizăm între noi. Sunt mulți medici care nu sunt radiologi, dar fac foarte bine ecografia de sân și știu când să indice mamografie, mai ales dacă pacienta are peste 40 de ani. Înțeleg că pacientele vin la privat și vor ecografie, dar nu trebuie să oprească recomandarea la ecografie, pentru că s-ar putea rata cancere. Dacă ai făcut ecografie și nu ești radiolog, trimite pacienta oriunde unde se poate completa diagnosticul cu mamografie, pentru că este în beneficiul pacientei. Până la urmă, pacienta va aprecia medicul care indică corect investigațiile, chiar dacă astfel acel medic nu mai „câștigă” financiar de pe urma pacientului, care poate merge în altă parte.
Reporter: Rompetrol este un aliat în această luptă împotriva cancerului mamar. V-a ajutat cu materiale necesare, cu echipamente. Cât de important este acest tip de parteneriat public-privat pentru modernizarea sistemului sanitar din România?
Dr. Alexandru Gavrilă: Este esențial. În primul rând, am dat drumul la mamograful la Năvodari. Chiar dacă mai avem probleme cu tensiunea electrică, acestea se vor rezolva. Da, am început să primim tot mai multe paciente cu cancere și au apărut și alte provocări. Chiar dacă doamna Costinela Drăgam de la Rompetrol, cu care am avut o discuție la început, a propus să facem la Năvodari doar 2D, ea a fost de acord să luăm 3D. N-am insistat prea mult și astfel facem acum 3D la Năvodari, cu un consult prealabil de la un medic ginecolog, pentru a tria pacientele. Acolo, pacientele sunt evaluate inițial de un coleg sau o colegă ginecolog foarte competentă, și apoi se face mamografie 3D. Am avut o pacientă de 49 de ani, care nu ar fi intrat în targetul de screening de 50–70 de ani, și cancerul ei s-a văzut doar pe 3D. Atunci am înțeles că nimic nu e întâmplător în viață: chiar dacă inițial ne gândisem să facem doar 2D la Năvodari, decizia de a păstra 3D a fost vitală. Doamna de la Rompetrol a insistat să facem 3D și, astfel, a doua pacientă a avut un cancer care s-a văzut doar la 3D, ceea ce i-a salvat practic viața. Parteneriatul public-privat ne ajută în multe situații și poate fi decisiv în depistarea precoce a cancerului mamar.
Reporter: Cum se reflectă investițiile Rompetrol în calitatea actului medical și în confortul pacientelor?
Dr. Alexandru Gavrilă: Lucrez cu tot ce îmi doresc. Sunt materiale scumpe și, de regulă, nu le decontează Casa de Asigurări. Asta e problema. Gândiți-vă că pentru RMN nu plătim nimic, dar Rompetrol ne asigură acele, care costă 3.000 de lei fiecare, și nimeni nu le decontează. În afară de asta, mai avem acele de biopsie, care sunt cele mai multe sub ghidaj ecografic, harpoane, clipuri și substanță de contrast pentru tehnica ganglionului santinelă. Deci Rompetrol este esențial și le mulțumesc pe această cale și sper să fie alături de noi în continuare, pentru că fără ei nu am fi putut face aceste proceduri. Fără Rompetrol nu am fi putut efectua biopsiile. Nu doar RMN, dar și biopsiile stereotaxice sub ghidaj mamografie sunt costisitoare. Acele, harpoanele și clipurile pentru tehnica bracketing prețuri foarte mari. Dacă luăm doar costurile materialelor pe care ni le asigură Rompetrol, nu am acoperi nici costurile internării continue. La Județean procedurile se fac pe internare continuă, ceea ce poate fi inconvenient pentru paciente, care ar vrea să plece acasă, dar trebuie să înțeleagă că nu putem funcționa fără aceste resurse. Spitalul Județean poate astfel să ofere aceste proceduri gratuit, cu sprijinul Rompetrol, pentru că nu toate paciente și le permit. Nu toate paciente își permit o mamografie, și asta e foarte important. Probabil din acest motiv, acum, când am început să oferim gratuit și la Năvodari, vin cazuri mai avansate direct de acolo. Dacă ar fi să facem aceeași biopsie în mediul privat, doar manevra de biopsie ar costa aproximativ 900 de lei. Nu am nimic cu nimeni. Cine își permite are asigurări private și poate merge la privat, unde procedura se face mai repede, în ambulatoriu, folosind materialele dorite. Repet însă, important este ca toți pacienții, indiferent de statutul social, să aibă șansa la un diagnostic corect. Prin parteneriatul cu Rompetrol putem oferi acest lucru și celor care nu și-ar permite altfel, garantând un diagnostic corect și precis, fără niciun cost pentru paciente.
Reporter: Ce pași sunt necesari astfel încât tehnica să fie accesibilă în mai multe centre medicale din țară?
Dr. Alexandru Gavrilă: Acum echipamentele medicale există, nu ducem lipsă de medici radiologi care vor să facă aceste proceduri. Sunt. De aici plecăm. Fără radiolog nu poți să faci bracketing. Poți să ai cel mai bun chirurg din lume, pregătit în Anglia, să spun așa, dar dacă nu are cine să execute aceste manevre, nu se poate. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca tehnica să intre în Programul Național de Cancer și să fie inclusă pregătirea chirurgilor. Dacă extindem aceste proceduri și sper că deja s-au extins, vom avea infrastructură clinică adecvată, adică pentru cancere care nu sunt palpabile în stadii incipiente. Va trebui să folosim tehnici de chirurgie oncoplastică, pentru că este păcat să mai facem mastectomii în secolul XXI, când nu este cazul.
Reporter: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele trei priorități pentru îmbunătățirea prevenției și a tratamentului cancerului mamar în România?
Dr. Alexandru Gavrilă: Greu de zis. În primul rând, ar trebui un program național bine pus la punct de mamografie 2D. Acum, în Ghidul românesc, se recomandă screening-ul între 50 și 69 de ani. Da, cred că în curând se va coborî la 45 de ani, pentru că vârsta pacienților diagnosticați a scăzut mult. Deci, prima prioritate este să se facă mamografie în masă, pentru că dacă facem doar noi aici, nu are nicio importanță dacă la Focșani sau la Slobozia nu se realizează screening. Femeile de acolo vor muri în continuare, așa cum se întâmplă și astăzi. Trebuie să existe un program național care să atingă un procent cât mai mare din populația țintă, ideal peste 80%, așa cum este în Suedia. Chiar și 50% ar fi un pas important. Din păcate, nu se întâmplă acest lucru. Nu vorbesc aici de finanțare, ci de faptul că nu există suficienți medici dedicați acestei activități. Cred că în curând va fi necesar ca fiecare spital județean, indiferent dacă este centru universitar sau nu, să fie obligat să aibă un radiolog cu competență în patologia sânului, care să se ocupe exclusiv de această arie, nu și de alte specialități. Aceasta este o problemă reală: un medic care face doar sân își crește profesionalismul și experiența. Vorbesc, de exemplu, cu colega de la Onești, care își dorește să se dedice acestei specializări, dar managerul spitalului are alte priorități „stai mă, că am multe CT-uri, am multe IRM-uri”. Dacă nu înțelegem că un medic devine performant făcând un lucru țintit, adică doar o felie din întreaga radiologie, nu vom avea rezultate pe termen lung.
Reporter: Care este mesajul dumneavoastră pentru femeile care amână controlul mamar sau consideră că nu li se poate întâmpla lor?
Dr. Alexandru Gavrilă: Vreau să vă spun un singur lucru: la nivel mondial, incidența cancerului de sân este una din opt femei. Adică una din opt femei va face cancer de sân de-a lungul vieții. Când Dumnezeu știe, dar va face. Dacă își fac măcar o mamografie o dată la doi ani, după vârsta de 40 de ani, șansele de supraviețuire sunt de 98% la 10 ani, pentru că doar așa putem descoperi cancerele până la dimensiunea de un centimetru. Toate studiile merg în această direcție. Deci, indiferent dacă ați început cu ecografie sau IRM, faceți mamografie după 40 de ani, iar ecografia este utilă ca metodă complementară. Repet: mamografia nu mai doare, nu mai este ce era înainte. Într-adevăr, poate fi un disconfort dacă femeia este mai tânără, dar iradierea este minimă. În concluzie, mamografia o dată la doi ani este esențială pentru creșterea șanselor de supraviețuire a femeii.
Reporter: Unde vă pot găsi femeile din Constanța, din Dobrogea, atunci când vor să facă un control mamar?
Dr. Alexandru Gavrilă: Sunt la Spitalul Județean Constanța și ofer rezultate și pentru centrul de la Năvodari. Dar sunt și la privat, deși nu vreau să promovez asta. Eu vreau să promovez un principiu: nu vreau să vină toate femeile la mine, pentru că oricum sunt foarte aglomerat și nu pot să văd toate paciente din județ. Chiar le rog pe toate să se ducă cât mai aproape de ele, dar să facă o mamografie. Nu contează dacă merg la mine sau la altcineva, pentru că mamografia va fi interpretată de un coleg care are competență în patologia sânului. Deci, faceți o mamografie, indiferent unde, dar faceți-o după vârsta de 40 de ani.
Reporter: Am ajuns la finalul interviului. Vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru colegii medici din sistemul medical despre responsabilitatea recomandărilor, atât ecografiei, cât și IRM, și rolul fiecăruia în lanțul prevenției oncologice.
Dr. Alexandru Gavrilă: Închei printr-un apel să nu ne mai „canibalizăm” între noi, pentru că din cauza asta pacienții pleacă spre București sau spre Cluj. Dacă vorbim urât unul despre altul sau nu ne susținem colegii, nu facem nimic bine. Nu contează dacă suntem la privat sau la stat. Haideți să fim corecți, pentru că dacă suntem corecți, va câștiga pacientul și va câștiga medicina dobrogeană. Dacă fiecare medic ar recomanda investigațiile imagistice conform ghidurilor, toată lumea ar avea de câștigat, inclusiv medicii care nu sunt radiologi. Pacienții apreciază medicii care sunt corecți.
Reporter: Vă mulțumim!
Dr. Alexandru Gavrilă: Și eu vă mulțumesc pentru invitație.
A consemnat Alexandra VASILE
