Moscheea Carol I din Constanța este un simbol profund al României tolerante, multietnice și multiculturale. Însuși numele acestui locaș de cult musulman arată că, fără doar și poate, românii, prin conducătorii săi, au validat/ recunoscut/ întărit conviețuirea armonioasă cu etniile. Pe fondul unor adevăruri istorice de netăgăduit (construcția, numele) acestei moschei din Constanța, Zona Peninsulară, trocurile politice nu ar trebui să își aibă rost.
Moscheea este un bun comun, o clădire care simbolizează nu doar credința, tradiția și identitatea musulmană în Dobrogea, ci și un reper al românilor ortodocși care conviețuiesc în armonie cu frații musulmani.
Moscheea a fost construită la inițiativa regelui Carol I în anul 1910, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța. Lucrările s-au încheiat în 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.
Inițial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. În prezent, credincioșii musulmani o numesc “Kral camisi” sau “Geamia Regelui”. Detalii impresionante despre moschee puteți afla din mai multe articole publicate de Focus Press de-a lungul timpului, printre care și din următorul material: https://focuspress.ro/video-impresionanta-poveste-a-covorului-de-pe-insula-ada-kaleh-adus-la-moscheea-carol-i-cantareste-aproximativ-jumatate-de-tona-si-are-o-lungime-de-14-metri/
După toată această descriere, revenim în prezentul ultimilor ani: moscheea are nevoie, urgent, de reabilitare, iar cei care au traversat Zona Peninsulară au remarcat pereții degradați, crăpăturile care te fac să te îndoiești de rezistența clădirii în caz de – ferească Sfântul! – un cutremur!
De ani de zile, Muftiatul Cultului Musulman din România se chinuie să aducă la lumină demersurile reabilitării acestei importante clădiri – de asemenea, un subiect abordat în mai multe rânduri de Focus Press, ca de exemplu: https://focuspress.ro/a-fost-eliberat-un-nou-certificat-de-urbanism-pentru-reabilitarea-si-punerea-in-valoarea-a-marii-moschei-carol-i/
În continuare, soarta acestui edificiu emblematic pentru Dobrogea rămâne de actualitate, iar Guvernul României a 8 milioane de euro pentru restaurare. Suma, precizată de șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Iuusuf Murat, este în legătură cu fostul Guvern Marcel Ciolacu. Putea fi orice guvern care înțelege însemnătatea clădirii, însă atunci a fost să fie… Iar de dată recentă (anul acesta, la votul pentru bugetul țării), ca urmare a unei propuneri venite din partea unui parlamentar AUR (deputatul Cosmin Hristu), s-a avut în vedere suplimentarea sumei, cât și alocarea unui număr de noi posturi pentru personalul neclerical, “măsură care contribuie la buna funcționare a cultelor religioase”.
Sigur că aceste contribuții ale PSD și AUR trebuie privite fără implicații de maniera: “ți-am dat, îmi dai”, doar că în politica dâmbovițeană lucrurile stau fix așa: “ți-am dat, îmi dai”…
Pe fondul crizei politice și administrative de la Cernavodă, viceprimarul cu atribuții de primar Cătălin Apostol a făcut apel către liderul AUR (șeful său pe linie de partid) George Simion. Simion, după cum știm, a fost prezent, de dată recentă, la Cernavodă, iar cu această ocazie a avut o întâlnire și cu Muftiul Iusuf Murat, după cum chiar acesta ne-a confirmat. Miza întâlnirii: o discuție referitoare la ce vor face musulmanii din Consiliul Local: îl vor sprijni sau nu pe Cătălin Apostol în demersurile sale de a reorganiza primăria, de vot pentru proiectul bugetului și proiectele aferente orașului Cernavodă, cum vor vota dacă se pune, din nou, problema schimbării din funcție a lui Cătălin Apostol?
De precizat că, în Consiliul Local Cernavodă, există mai mulți musulmani, doi dintre aceștia fiind “înregimentați” la PNL: Șerif Cîrjali (fost viceprimar) și Niazi Ghiulen.
Dacă în privința lui Șerif Cîrjali sunt slabe șanse ca o eventuală intervenție a Muftiului să aibă efect, nu se știe cum va proceda celălalt consilier local din partea PNL. Și nici nu vom ști cu siguranță, întrucât votul – de fapt, un eventual vot pentru schimbarea lui Cătălin Apostol din funcție – este secret. În privința bugetului – vom vedea la ședința din 19 mai a.c., însă aici este clar că aleșii locali nu mai pot boicota ședința (cu sau fără intervenția lui Simion sau a Muftiului) întrucât nimeni nu poate fi atât de inconștient încât să paralizeze de tot orașul. Mai departe, alte proiecte inițiate de Apostol… Allah cu mila!
Că cele expuse mai sus sunt realități ale politicii mioritice – sunt demonstrate și dee discuțiile Focus Press avute cu deputatul AUR Mohammad Murad și cu Muftiul Iuusuf Murat. Primul a confirmat informația conform căreia George Simion a discutat cu Muftiul, în timp ce Muftiul a precizat că, într-adevăr, a fost abordat pentru a contribui la deblocarea situației de la Cernavodă, amintind, în acest context, “datoria morală” legată de Moscheea Carol I.
De precizat că ambii consilieri locali PNL de la Cernavodă – Șerif Cîrjali și Niazi Ghiulen – au confirmat că au existat anumite… abordări menționate mai sus, însă nu au dorit să intre în detalii!
Ca un comentariu personal: moscheea, “un glonț cam mare” irosit pentru o miză atât de mică!
Alexandra CUCU
Citește și:
Orașul nuclear din România a ajuns să-l cheme pe George Simion în ajutor

































