Cele mai multe lacuri din Dobrogea, cu referire în special la cele din județul Constanța, sunt exploatate, în continuare, de o firmă privată în colaborare cu o agenție a statului, asta după ce au fost radiate din inventarul bunurilor din domeniul public al statului. Vorbim despre o decizie controversată, din urmă cu șase ani, luată de judecătorii instanței supreme.
Treisprezece dintre cele mai importante lacuri din județul Constanța au fost radiate oficial din inventarul centralizat al bunurilor statului, aflate în grija Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) prin Administrația Națională a Apelor ”Dobrogea Litoral”.
Această schimbare radicală de regim juridic, finalizată prin intrarea în vigoare a unei hotărâri de guvern în anul 2022, a survenit după un proces juridic început în urmă cu un deceniu (în 2016), ale cărui rațiuni profunde rămân, în mare măsură, ascunse publicului larg.
Nu se știu exact motivele pentru care acestea au devenit transmisibile, însă, în urma unui răspuns din partea ABADL, aceste lacuri nu au putut fi recuperate de Apele Române.
Ce spun reprezentanți ABADL
”Prin Sentința civilă nr. 3850/2016 pronunțată de către Curtea de Apel București, în dosarul nr. 6123/2/2014, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 2.483 din 12.06.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus anularea parțială a HG nr. 1705/2006, în sensul radierii pozițiilor din Anexa 12 vizând următoarele lacuri naturale inventariate ca bunuri publice aflate în administrarea ANAR și aflate pe teritoriul administrativ al județului Constanța: Bugeac, Oltina, Iortmac, Dunăreni, Baciu, Tibrinu, Limanu, Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Hazarlac, Corbu și Mihail Kogălniceanu.
Punerea în aplicare a sentinței civile definitive menționate s-a concretizat prin intrarea în vigoare a HG nr. 879/2022 privind radierea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Române, ca urmare a dublei înregistrări.
În concret, s-a procedat la radierea din Anexa 12 la HG nr. 1705/2006 a tuturor pozițiilor vizând lacurile mai sus menționate, care se aflau în administrarea ANAR-ABADL”, potrivit răspunsului primit ca urmare a solicitării făcută în baza Legii 544/2001.
Pactic, ABADL confirmă că nu mai are nicio autoritate asupra acestor ecosisteme, iar efectul direct al acestor hotărâri a fost anularea parțială a inventarului bunurilor publice, eliminând din administrarea ANAR lacuri emblematice precum Siutghiol, Tașaul, Tăbăcărie sau Corbu, dar și unități vitale pentru ecosistemul local precum Bugeac, Oltina, Iortmac, Dunăreni, Baciu, Tibrinu, Limanu, Hazarlac și Mihail Kogălniceanu.
Deși explicația tehnică oferită de autorități prin Hotărârea de Guvern nr. 879/2022 se referă la o așa-numită „dublă înregistrare” în inventarull bunurilor de stat, motivele care au stat la baza solicitării de radiere rămân învăluite în mister.
Interesul public nu a fost luat în calcul
Transferul acestor lacuri de la Apele Române către ANPA s-a produs în urma presiunilor juridice exercitate de o firmă privată, Sc Matfish SRL (care apare ca fiind din Constanța, dar și din București – n.r.) care a reușit să convingă magistrații că aceste lacuri nu sunt simple ape de suprafață, ci amenajări piscicole care ar trebui gestionate în scop comercial, nu neapărat ecologic sau de gospodărire a apelor.
Această schimbare ridică, totuși, semne de întrebare legitime. Practic, prin radierea din Anexa 12 a HG 1705/2006, statul a recunoscut că a deținut aceste lacuri „din greșeală!” sub o anumită formă de administrare, lăsând cale liberă către asocieri în participațiune și concesiuni cu firme private ale căror interese de multe ori ”obscure”, care nu întotdeauna au legătură cu interesul public de protecție a acestor bunuri, în speță lacurile disputate.
Altfel spus, administrarea lacurilor din Dobrogea a trecut dintr-o gestiune publică transparentă într-un domeniu în care contractele de exploatare și drepturile de administrare privată devin noua normă, iar publicul (dacă s-a pus vreodată accent pe interesul public!) nu a fost consultat sau măcar informat despre acest transfer de patrimoniu natural.
Daniel ALBU
