Țărmul dobrogean și orașele sale au exercitat o atracție aparte asupra multora dintre personalitățile care au modelat cultura, istoria și conștiința națională românească. Între acestea, un loc de seamă îl ocupă Nicolae Iorga (1871–1940), savant de reputație europeană, istoric, profesor universitar, academician, om politic și unul dintre cei mai prolifici cărturari ai României moderne.
Prin vasta sa operă, prin activitatea culturală și prin preocuparea constantă pentru istoria și identitatea națională, Nicolae Iorga a devenit una dintre figurile fundamentale ale culturii române.
Legătura sa cu Dobrogea și, în special, cu Constanța și Mangalia, a fost una statornică. A vizitat de numeroase ori această provincie, a scris despre trecutul și rostul ei în cadrul statului român și și-a petrecut perioade de odihnă la Mangalia, unde avea o casă. În paginile sale memorialistice și în studiile consacrate Dobrogei se regăsesc numeroase referiri la orașele de pe litoral, pe care le considera esențiale pentru dezvoltarea României moderne.
Una dintre aceste vizite a avut loc pe 24 iunie 1930, când istoricul a fost invitat să susțină, în sala Cazinoului Municipal din Constanța, conferința cu tema „Lipsa de virtute cetățenească”. Sosirea sa a fost anunțată în presa locală încă din 22 iunie 1930. Ziarul „Dacia” consemna cu entuzism:
„D. profesor Nicolae Iorga, marele savant istoric al neamului nostru, carele prin celebritatea sa a extins înaltele aprecieri ale lumei civilizate și asupra țării și poporului român, solicitat de o corporațiune focală va veni în Constanța, marți, 24 iunie, spre a ține o conferință.
Suntem cu toții prea copleșiți de gigantica personalitate științifică a d-lui profesor Iorga, ca să ne putem exprima în fraze coprinzătoare admirațiunea pentru d-sa. Dar, vom avea deci prilejul – destul de rar – de a sorbi cuvântul înțelept al ilustrului învățat.
Cinstea ce-o face Constanței noastre d. profesor Iorga e cu atât mai mare, precât de rarissime sunt ocaziunile când îl putem saluta în mijlocul nostru. Constănțenii vor urma desigur tradiția de bun simț, la care de această dată se adaugă și sinceritatea ca și stima pentru marele om, primindu-l cu toată căldura și respectul ce i se cuvin.”
Tot în ediția din 22 iunie 1930, ziarul „Dobrogea Jună” informa publicul despre tema conferinței și despre amploarea manifestării:
„D-l profesor Nicolae Iorga, savantul neamului, care a făcut fală României peste țări și mări, va cinsti urbea noastră printr-o conferință despre «Lipsa de virtute cetățenească».
Ilustrul român va vorbi marți 24 crt. la orele 9 seara, în sala Casinoului Municipal, unde Societaeta Generală a funcționarilor din comerț, bănci, industrii și biurouri – inițiatoarea lăudabilului ciclu de conferințe publice va organiza și un program artistic.
Având în vedere numele oratorului, titlul subiectului precum și surprizele programului, se prevede o punctualitate neobișnuită a publicului constănțean, care va face sala neîncăpătoare.”
Istoricul însuși avea să consemneze în volumul al VI-lea al memoriilor sale impresiile acestei călătorii. „La Piua Petrei. De aici la Hârșova. Primire călduroasă… și cu sunet de treascuri. Conferință la Constanța, despre „Lipsa de virtute cetățenească”; deși, din causa zăbăvii sosirii mele, foarte mulți plecaseră, sala e ticsită de lume.
A doua zi, la Mangalia, întors prin frumoasa regiune a Bărăganului dobrogean, pe la Adam-Clisi, Cusgun, Silistra, unde aflu pe Tașcu Pucerea și pe Pericle Papa – hagi, Turtucaia – infect cuib tragic – și Oltenița”.
Interesul de care se bucura prezența marelui istoric în oraș este reflectat nu doar de articolele elogioase ale presei locale, ci și de faptul că, în ciuda întârzierii sale, sala Cazinoului Municipal a rămas „ticsită de lume”.
Reclama zilei: „Nouă ieftinire generală extraordinară la El – Be a sosit un asortimet colosal pentru sezon – La Tricotage 20% Reducere”
L.M.
