Așa cum v-am obișnuit, răspundem cititorilor aflați în dificultate, în diferite situații juridice, prin intermediul acestor articole, după consultarea în prealabil a unor specialiști în drept. De data aceasta avem ne-am interesat în legătură cu răspunderea în limita moștenirii, o noțiune de drept civil de care s-au lovit multe persoane la un moment dat și poate nu au primit sfaturi utile pentru a ști cum să procedeze.
Pe un grup de Facebook a fost expusă următoarea problemă: ”Dacă am primit moștenire două imobile, o casă bătrânească și un teren arabil, dar pentru ambele există datorii neplătite de ani de zile, acestea trebuie să le plătesc eu din propriul buzunar? Dacă sunt obligată să plătesc eu, risc să fiu executată silit? (…) Dacă nu sunt de acord să plătesc, pot renunța la moștenire?”, întreabă o femeie pe un grup dedicat consultanțelor juridice online.
Pentru a răspunde acestei întrebări am consultat un avocat, specialist în drept civil. Iată ce ne-a precizat:
” Articolul 1114 din Codul civil reglementează principalele efecte juridice ale acceptării moștenirii. În esență, textul stabilește momentul de la care persoana este considerată moștenitor, limitele în care aceasta răspunde pentru datoriile defunctului, situația legatarului cu titlu particular și soarta bunurilor care înlocuiesc bunurile succesorale înstrăinate.
Alineatul (2) conține una dintre cele mai importante forme de protecție a moștenitorului, respectiv, moștenitorii legali, legatarii universali și legatarii cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii: numai cu bunurile provenite din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota succesorală a fiecăruia.
Prin „datorii” se înțeleg, de regulă, obligațiile pe care defunctul le avea la data decesului, precum un credit bancar, un împrumut sau o datorie contractuală. „Sarcinile” sunt obligații legate de deschiderea și administrarea moștenirii, cum sunt anumite cheltuieli de înmormântare, conservare, administrare sau lichidare a patrimoniului succesoral. Dacă o persoană moștenește bunuri în valoare de 100.000 de lei, iar datoriile defunctului sunt de 150.000 de lei, în mod obișnuit creditorii nu pot urmări salariul, economiile sau locuința personală a moștenitorului pentru diferența rămasă, intrucat răspunderea este limitată la bunurile succesorale. Legatarul cu titlu particular este persoana căreia defunctul i-a lăsat un anumit bun, de exemplu un apartament, un autoturism sau o sumă de bani. Ca regulă, această persoană nu suportă datoriile generale ale moștenirii.
Există însă trei excepții: dacă testatorul a prevăzut expres această obligație; dacă legatul privește o universalitate, cum ar fi o moștenire încă nelichidată; sau dacă celelalte bunuri succesorale sunt insuficiente pentru plata datoriilor.
Chiar și în aceste cazuri, legatarul răspunde numai în limita bunului sau a bunurilor primite prin legat. In concluzie, cel care acceptă moștenirea dobândește atât avantajele, cât și obligațiile patrimoniale legate de aceasta, însă, ca regulă, nu trebuie să plătească datoriile defunctului din averea sa personală. În același timp, creditorii pot urmări bunurile succesorale, iar conduita frauduloasă a moștenitorului înlătură protecția acordată de lege”, ne-a declarat Ana Maria Niță, avocat în Baroul Constanța.
Mai pe românește, dacă ați primit o moștenire care vine la pachet cu datorii la SPIT, către bănci sau alți creditori, nu trebuie să vă faceți griji pentru propriul buzunar. Acești creditori își pot recupera banii strict din valoarea bunurilor lăsate de defunct (cum ar fi casele sau terenurile respective).
Sub nicio formă nu se pot atinge de salariul, economiile sau locuința dumneavoastră. Pe scurt, nu veți fi forțat niciodată să veniți cu bani de acasă pentru a acoperi găurile lăsate de altcineva, iar dacă datoriile sunt prea mari, aveți oricând dreptul să refuzați complet acea moștenire, pentru a scăpa de orice complicație.
Daniel ALBU
