Cadrele medicale din România muncesc până la epuizare! Infarctul de Miocard Acut (IMA) și Accidentul Vascular Cerebral (AVC) sunt principalele cauze de deces în România! Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți din creier este întreruptă sau redusă, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. De aceea, un accident vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul prompt este crucial.
Stresul, volumul mare de muncă și oboseala personalului medical din Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” din Constanța își Sspun cuvântul. Joi, 20 februarie a.c., a fost agitație mare la Unitatea de Primire Urgențe (UPU). O asistentă a suferit un accident vascular cerebral. Colegii asistentei spun că aceasta era foarte obosită și stresată: “Este un volum foarte mare de muncă și multe reclamații”. I s-a făcut brusc rău joi, la prima oră, respectiv 07.30, în timpul raportului de gardă. Medicii au intervenit rapid și au constatat că femeia a fost victima unui accident cerebral acut. Imediat i s-a făcut tromboliză dar, însă răspunsul la tratament nu a fost favorabil. Astfel, femeia a fost transferată la Spitalul Universitar din București. “Știu că Spitalul Județean Constanța este oaia neagră a spitalelor din țară, știu că vin controale, fără număr, doar pentru activitate, dar nu știu de ce nu vede nimeni că medicii urgentiști fac IMA (infarct miocardic acut –n.r.), că asistentele medicale fac AVC (accident vascular cerebral – n.r.), iar infirmierele și brancardele se operează pe coloană pe bandă rulantă! Oare câte orașe pot ține în brațe această echipă mică a urgentiștilor? Înțeleg că trebuie să ne rărim, dar nu în stilul acesta, nu de epuizare! Cuvintele sunt de prisos! Sper din tot sufletul să ni se alăture din nou colega și să formam o echipă! Dumnezeu să o ajute!”, a fost reacția unei colege la aflarea neplăcutei vești. Din fericire, asistenta este conștientă, cu un deficit motor și de vorbire. Oficialii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Constanța susțin că: “evenimentul a fost soldat cu pierderea temporară a capacității de muncă a unui angajat. Accidentul este în curs de cercetare de o Comisie numită de către Spitalul Clinic Județean de Urgență, în conformitate cu prevederile art.29 alin.(1) lit.a), din Legea nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare. După finalizarea cercetării, dosarul întocmit de Comisia numită de către angajator va fi înaintat pentru verificare și avizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă, care va analiza dosarul, îl va aviza. În cazul în care se constată că verificările nu au fost efectuate corespunzător, ITM va dispune în scris măsuri pentru refacerea procesului verbal de cercetare și/sau completarea dosarului, după caz”.
Anchete și la Regionala Căi Ferate și Depozitul Farmavet din Constanța
Un alt caz cu soldarea pierderii temporare a capacității de muncă s-a înregistrat miercuri, 19 februarie a.c., ora 00:05, la Sucursala Regională Căi Ferate din Constanța. Este vorba de vârstnica J.Z., de 60 de ani. Acesteia i s-a făcut rău la locul de muncă. “Urmare a evenimentului, victima a fost transportată la Spitalul Județean, pentru acordarea îngrijirilor medicale.Accidentul este în curs de cercetare de către o Comisie numită de către CN CF CFR SA Sucursala Constanța. După finalizarea cercetării dosarului de cercetare întocmit de Comisia numită de către angajator va fi înaintat pentru verificare și avizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă”, susțin inspectorii de muncă. Depozitul Farmavet din Constanța a ajuns și el în atenția ITM. Unui șofer de 53 de ani i s-a făcut rău la locul de muncă în cursul zilei demarți, 18 februarie a.c., ora 14.00. “Lucratorului i s-a făcut rău la locul de muncă, eveniment soldat cu pierderea temporară a capacității de muncă a angajatului. Victima a fost transportată la Spitalul Județean pentru acordarea îngrijirilor medicale”, au explicat inspectorii de muncă. Aceeași procedură legală se aplică și în cazul șoferului Farmavet. Înfiinţată în 1955, compania Farmavet şi-a consolidat în ultimii ani poziţia de lider în domeniul distribuţiei de produse de uz veterinar.
Există două metode prin care accidentul vascular cerebral poate fi tratat. Prima metodă este medicamentoasă – tromboliza: „Dacă fac dizolvarea pe cale intravenoasă, administrându-i o substanță care să dizolve cheagul, asta nu înseamnă că pacientul își revine în totalitate, dar îi crești șansa de a se recupera. În cât timp faci asta? 4-5 ore de la momentul în care a avut loc AVC-ul, până în momentul în care am terminat tromboliza. Dar în aceste 4-5 ore, pacientul trebuie transportat la spital, trebuie făcute analizele pentru a ne asigura că nu are criterii de excludere și trebuie făcută cel puțin tomografia cerebrală. Există un protocol standardizat care trebuie completat punctual și care decide dacă pacientul poate fi supus trombolizei sau nu”, explica Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București, la Ziua Mondială a Creierului, într-o conferință de presă pe tema „Accidentul Vascular Cerebral – Prevenție și Tratament”, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină. A doua metodă este mai eficientă – trombectomia (eliminarea mecanică a cheagului). “Fereastra de timp este mai mare, de până la 6 ore. Problema este că această metodă presupune să intrăm cu o sondă până la vasul obturat în creier și să extragem cheagul. Singurul spital care efectuează trombectomii este Spitalul Universitar din București. Problema noastră rămâne în continuare adresarea în timp util unui spital specializat. Nu toate spitalele fac tromboliză (dizolvarea cheagului). Nu avem un program național precum cel pentru infarct miocardic, în care pacientul este dus la spitalul potrivit în timp util. Dacă timpul nu este respectat, probabilitatea de recuperare scade și crește cea de sechele și complicații pe termen lung”, potrivit dr. Frăsineanu, citat de raportuldegardă.ro.
Care sunt factorii de risc ai accidentului cerebral vascular?
- Hipertensiunea
- Consumul de tutun sau fumatul pasiv
- Valori ridicate ale colesterolului
- Diabet
- Apnee obstructivă în somn
- Boli cardiovasculare
- Istoric familial
Alți factori asociați cu un risc crescut de accident vascular cerebral pot include: vârsta – persoanele cu vârstă peste 55 de ani au un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral; sexul – bărbații au un risc mai crescut decât persoanele de sex feminin; utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen, precum și creșterea nivelului de estrogen din timpul sarcinii și la naștere.
Care sunt simptomele unui AVC?
Este important ca AVC-ul să fie depistat în cel mai scurt timp. Probleme cu vorbirea și înțelegerea – întâmpinați o stare de confuzie sau momente în care vă vine greu să articulați cuvintele. Paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului – puteți simți o senzație de amorțeală, slăbiciune sau paralizie bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului. Acest lucru se întâmplă adesea doar pe o parte a corpului. Încercați să ridicați ambele brațe peste cap în același timp. Dacă unul dintre brațe începe să cadă involuntar, este posibil să suferiți un accident vascular cerebral. Probleme cu vederea – este posibil să aveți brusc vederea încețoșată sau înnegrită în unul sau ambii ochi, sau puteți vedea brusc dublu. Durere de cap – o durere de cap bruscă, severă, care poate fi însoțită de vărsături, amețeală, poate fi unul dintre semnele care indică un accident vascular cerebral. Probleme cu echilibrul din cauza unor amețeli bruște. Pentru a recunoaşte un eventual atac cerebral, utilizaţi algoritmul FBVT ((face, arm, speech, time))– Faţă, Braţ, Vorbire, Timp. F – slăbiciune facială, persoana care suferă un AVC arată un zâmbet ciudat, iar gura sau ochiul poate fi lăsat în jos; B – slăbiciune a unui braț, persoana poate ridica numai un brat; V – probleme de vorbire, persoana nu poate vorbi clar sau nu poate înțelege ce i se spune; T – este timpul să sunați la 112! Nu așteptați să vedeți dacă simptomele se opresc. Fiecare minut contează pentru salvarea pacientului!
Citiți și:
Alexandra VASILE
