Cu prilejul Zilei Dobrogei, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” aduce în prim-plan cercetarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, prin consolidarea și dezvoltarea departamentului dedicat acestei activități. Proiectul „Datina VIE” și cercetările anului 2026, consacrate culturii apei, reflectă o viziune culturală în care memoria comunităților devine o resursă de cunoaștere și identitate.
Există o memorie a pământului, păstrată în pietre, în drumuri și în vestigiile civilizațiilor care au traversat veacurile. Există și o memorie a apei, purtată de Dunăre, de Marea Neagră, de izvoarele și fântânile în jurul cărora s-au construit comunități, credințe și moduri de viață.
Între aceste două forme ale memoriei se desfășoară povestea Dobrogei, un teritoriu al întâlnirilor culturale, al diversității etnice și confesionale și al unei remarcabile continuități a tradițiilor.
Ziua Dobrogei, sărbătorită la 14 noiembrie, oferă prilejul unei reflecții asupra acestei moșteniri și asupra responsabilității instituțiilor culturale de a o cerceta, conserva și transmite generațiilor viitoare.
În acest context, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, instituție aflată sub autoritatea Consiliului Județean Constanța, își consolidează misiunea prin dezvoltarea activităților de cercetare, conservare și promovare a tradițiilor și patrimoniului cultural imaterial dobrogean.
Dezvoltarea departamentului dedicat acestei activități reprezintă o direcție strategică a instituției, orientată spre consolidarea cercetării aplicate, documentarea memoriei comunităților, extinderea colaborărilor interdisciplinare și constituirea unor resurse culturale și științifice durabile, menite să contribuie la cunoașterea și valorificarea identității dobrogene.
„Datina VIE” – tradiția ca patrimoniu viu
Unul dintre proiectele reprezentative pentru această direcție este „Datina VIE – Viziuni, Identități, Eco-tradiții”, inițiat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.
Conceput ca un program interdisciplinar de cercetare și valorificare a patrimoniului dobrogean, proiectul reunește cercetarea științifică, educația culturală, expresia artistică și participarea comunitară.
Cele trei dimensiuni ale acronimului VIE definesc filosofia demersului: Viziuni, prin interpretarea contemporană și interdisciplinară a patrimoniului; Identități, prin cercetarea memoriei și a apartenenței culturale; Eco-tradiții, prin explorarea relației dintre om, natură și practicile moștenite.
În anul 2026, cercetările s-au concentrat asupra unei teme fundamentale pentru istoria și identitatea Dobrogei: cultura apei.
Dunărea și Marea Neagră au influențat dezvoltarea așezărilor, ocupațiile tradiționale, circulația oamenilor și a ideilor, practicile religioase și reprezentările artistice. În interiorul provinciei, izvoarele, fântânile și cișmelele au constituit repere ale organizării comunitare și ale unei cunoașteri practice transmise între generații.
Apa devine, astfel, un element de legătură între geografie, istorie, antropologie și memoria culturală.
Cercetarea științifică, în dialog cu memoria comunităților
Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” a reunit, în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței interdisciplinare „Datina: O lume veche într-una nouă”, organizată la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, cercetători, cadre universitare și specialiști din prestigioase instituții academice, universitare și muzeale din România și din străinătate.
Sub semnul unei abordări interdisciplinare, conferința a coagulat perspective științifice din domeniul etnologiei, antropologiei, istoriei, arheologiei, studiilor literare, muzeologiei, artelor vizuale și cercetării ecologice, configurând un spațiu de reflecție asupra patrimoniului cultural și a memoriei comunităților dobrogene.
Printre instituțiile reprezentate s-au numărat institute ale Academiei Române, precum Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Institutul de Studii Sud-Est Europene, alături de Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.
Dimensiunea universitară și internațională a fost susținută de specialiști afiliați Universității „Ovidius” din Constanța, Universității din București, precum și unor instituții academice și de cercetare din Bulgaria și Statele Unite ale Americii.
Prin diversitatea contribuțiilor și rigoarea abordărilor, conferința a consolidat un cadru de dialog între cercetarea științifică și memoria vie a comunităților, în care sursele istorice, documentele etnografice, mărturiile orale și reprezentările artistice devin instrumente de cunoaștere și interpretare a identității dobrogene.
De la fântâna satului la memoria Deltei Dunării
Cercetările reunite în cadrul proiectului au adus în prim-plan aspecte semnificative ale patrimoniului cultural dobrogean.
Cercetătorul Emil Țîrcomnicu, de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, a valorificat informații din Atlasul Etnografic Român referitoare la sursele tradiționale de apă potabilă din Dobrogea, evidențiind rolul fântânilor în organizarea vieții comunitare.
Iulia Velțan și Liviu Velțan au urmărit istoria fântânii din Chirnogeni, ajunsă în patrimoniul Muzeului ASTRA, reconstituind atât particularitățile tehnice ale instalației, cât și universul social în care aceasta a funcționat.
O altă perspectivă a fost oferită de istoricul Michał Wasiucionek, prin cercetarea amenajărilor hidraulice și a culturii patronajului în spațiul otoman și moldo-valah al secolului al XVIII-lea.
Dimensiunea spirituală a apei a fost explorată prin studii dedicate culturii islamice, tradițiilor rușilor lipoveni și practicilor rituale ale comunităților din Delta Dunării.
Constantin Aurel Mototolea a analizat simbolismul apei în cultura islamică, Iuliana Titov a cercetat sacralitatea apei în tradițiile rușilor lipoveni, iar Alexandru Chiselev a investigat semnificațiile simbolice ale peștelui și practicile rituale asociate pescuitului.
Cercetarea Cameliei Repede, dedicată comunității din Mila 23, a valorificat mărturii despre inundații, ocupații pescărești, viața gospodăriilor și transformările comunității.
Prin asemenea contribuții, patrimoniul cultural se dezvăluie în dimensiunea sa umană. Memoria unui pescar, povestea unei fântâni, un ritual sau un obicei păstrat într-o familie devin surse de cunoaștere despre identitatea și evoluția comunităților dobrogene.
Marea și Dunărea în literatură, artă și memoria vizuală
Proiectul „Datina VIE” a integrat și cercetări dedicate reprezentărilor artistice și literare ale apei.
Profesorul Hristo Boev, de la Universitatea din Șumen, Bulgaria, a explorat semnificațiile mării în romanul Pânza de păianjen de Cella Serghi, în timp ce Monica Manolachi, de la Universitatea din București, a analizat reprezentările Dunării în poezia română, din secolul al XIX-lea până în contemporaneitate.
Istoria vizuală a Dobrogei a fost abordată prin contribuțiile Andreei Atanasiu-Croitoru, dedicate picturii marine românești, și ale Georgetei-Iuliana Gheorghe (Pană), privind reprezentările fotografice ale regiunii în arhive românești și europene.
Totodată, cercetarea lui Ionel Alexe despre istorica plajă „Băile de la Vii” a readus în atenție un fragment al trecutului urban constănțean, ilustrând rolul documentării în recuperarea memoriei locurilor transformate de-a lungul timpului.
Aceste studii contribuie la alcătuirea unei geografii culturale a Dobrogei, în care locurile, imaginile și experiențele umane se întâlnesc pentru a reconstitui identitatea regiunii.
Jurnalul „Datina” – o arhivă științifică a patrimoniului dobrogean
O componentă fundamentală a proiectului este Jurnalul științific de identitate, memorie și cultură tradițională „Datina”, ajuns la volumul al II-lea.
Publicația reunește cercetări interdisciplinare dedicate patrimoniului, identității culturale și memoriei comunităților, contribuind la sistematizarea și transmiterea cunoașterii despre Dobrogea.
Volumul al II-lea, consacrat culturii apei, propune o perspectivă asupra relației dintre mediul natural și civilizație, de la resursele tradiționale de apă și ocupațiile comunităților până la semnificațiile spirituale, reprezentările literare și responsabilitatea contemporană față de patrimoniu și mediu.
Prefața volumului, semnată de dr. Ștefania-Laura Abibula-Stroe, Ana-Laura Parfinov și dr. Andreea Cosma, valorifică o perspectivă interpretativă inspirată de gândirea filosofului Gaston Bachelard, autorul lucrării Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei.
Coordonarea volumului este asigurată de dr. Ștefania-Laura Abibula-Stroe, directorul general al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, iar activitatea editorială este realizată de dr. Andreea Cosma și Ana-Laura Parfinov, cu pregătirea pentru tipar asigurată de dr. Emil Țîrcomnicu.
Jurnalul constituie un instrument important pentru continuitatea cercetării, oferind un cadru de publicare și dialog între specialiști și contribuind la dezvoltarea unei arhive științifice a patrimoniului cultural dobrogean.
Consolidarea cercetării patrimoniului viu dobrogean
Experiența proiectului „Datina VIE” contribuie la dezvoltarea activității departamentului de cercetare, conservare și promovare a tradițiilor și patrimoniului cultural imaterial din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.
Consolidarea acestei structuri reprezintă o prioritate strategică a instituției, prin extinderea cercetării de teren, documentarea memoriei orale, identificarea și inventarierea practicilor tradiționale, constituirea unor arhive documentare și digitale și dezvoltarea parteneriatelor cu instituții academice, muzeale și comunități locale.
O atenție deosebită va fi acordată diversității culturale și confesionale a Dobrogei, patrimoniului comunităților etnice, ocupațiilor tradiționale, meșteșugurilor, obiceiurilor calendaristice, ritualurilor și formelor de expresie artistică transmise între generații.
Educația culturală și implicarea copiilor și tinerilor vor reprezenta componente importante ale acestui demers, prin care patrimoniul poate deveni o resursă de cunoaștere, dialog și apartenență.
În această perspectivă, „Datina VIE” oferă un model de colaborare între cercetători, instituții culturale și comunități, cu potențial de dezvoltare în proiecte multianuale dedicate patrimoniului viu dobrogean.
„Memoria oamenilor se transformă în cunoaștere, iar cunoașterea devine moștenire pentru viitor”
Dr. Ștefania-Laura Abibula-Stroe, director general al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”:
„Ziua Dobrogei ne oferă prilejul de a celebra o identitate culturală construită prin contribuția generațiilor și comunităților care au trăit pe acest pământ. Diversitatea tradițiilor, credințelor și obiceiurilor reprezintă una dintre cele mai valoroase moșteniri ale regiunii noastre.
Cred că patrimoniul viu al Dobrogei se regăsește, înainte de toate, în memoria oamenilor, în poveștile, gesturile, cunoștințele și practicile transmise din generație în generație.
Prin dezvoltarea și consolidarea activității departamentului dedicat cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural imaterial, ne propunem să oferim continuitate acestei misiuni și să consolidăm rolul Centrului Cultural Județean Constanța în cercetarea și valorificarea identității dobrogene.
Proiectul «Datina VIE» reprezintă o expresie concretă a acestei viziuni. Cercetările anului 2026, dedicate culturii apei, au deschis perspective asupra relației dintre Dunăre, Marea Neagră și comunitățile care și-au construit aici existența, tradițiile și identitatea.
Îmi doresc ca Centrul Cultural Județean Constanța să devină un reper al cercetării patrimoniului viu dobrogean, un spațiu al dialogului dintre specialiști, comunități și generații.
Pentru mine, cultura înseamnă continuitate, iar cercetarea patrimoniului este una dintre cele mai importante forme de responsabilitate față de trecut și față de viitor. Memoria oamenilor se transformă în cunoaștere, iar cunoașterea devine moștenire pentru generațiile care vin.
Dobrogea este o poveste scrisă de multe comunități, în multe limbi, prin tradiții și credințe diferite, dar cu un profund sentiment al apartenenței la același ținut. Avem responsabilitatea de a cunoaște această poveste, de a-i păstra autenticitatea și de a o transmite mai departe.”
Prin proiectul „Datina VIE” și prin dezvoltarea departamentului de cercetare, conservare și promovare a patrimoniului cultural imaterial, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” își consolidează rolul în documentarea și valorificarea identității culturale dobrogene.
De Ziua Dobrogei, acest demers aduce în prim-plan o convingere fundamentală: patrimoniul trăiește prin oamenii care îl păstrează, prin cercetătorii care îl descoperă și prin generațiile care îl duc mai departe.
Semnat de: Andreea Cosma, Laura Parfinov, CCTB
