Arte și tradiții populare, parteneriat între Arhiepiscopie și Complexul Muzeal. Interviu cu dr. Bîlbă și preotul Dabija: „Biserica dacă se modernizează se pierde”

Identitatea românească poate să rămână vie numai prin conservarea și promovarea moștenirilor culturale, accentuează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale într-un buletin tematic. Specialiștii spun că „fiecare element al culturii românești reprezintă o moștenire a poporului nostru care trebuie transmisă și generațiilor viitoare”, iar „valorile culturale ale României sunt păstrate cu sfințenie mai ales la nivel local”.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii (CMSN) din Constanța adăpostește și vechi obiecte ţărăneşti. În acest vast patrimoniu se face remarcat un exponat deosebit prin vechime şi valoare: un car lucrat manual, în fierărie, numai din ciocan și nicovală, utilizat pentru transport, piesa având o vechime de aproximativ 70 de ani. Carul a fost restaurat în comuna Greci, județul Tulcea, de fierarul Poalelungi.

Acest car este utilizat anual la procesiunea de Bobotează. Nu este singurul. Mai există alte două atelaje, cantonate la CMSN. Tot la procesiune sunt implicate și trei perechi de boi. Trei este cifră biblică și reprezintă Sfânta Treime. Unica pereche de boi din Dobrogea, rasa bălțată românească, se găsește la Microrezervație grație unui parteneriat axat pe artă și tradiții populare, încheiat între Arhiepiscopia Tomisului și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Aceste animale de tracțiune „constituie o mândrie pentru națiunea noastră să avem în continuare și să prezentăm niște boi ce sunt cumva pe cale de dispariție„, a declarat, în cadrul unui interviu Focus Press, dr. Adrian Bîlbă, directorul CMSN.

Dacă analizăm cu atenție icoana Nașterii Domnului vom vedea că în ieslea Betleemului au fost, alături de Mântuitorul Iisus Hristos, boii și măgarii. Din acest motiv sunt folosiți an de an la ceremonia religioasă, a declarat, pentru Focus Press, preotul Stelian Florin Dabija, implicat în procesiunea de Bobotează – una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății. Aceste animale contribuie la transportul butoaielor cu Aghiazmă Mare, dar au și conotație biblică, pentru că „au participat la nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în ieslea din Betleem” , a accentuat părintele.

În spatele camerelor de filmat există o muncă asiduă pentru Bobotează. După procesiune, atât carele cât și singurii boi autohtoni, Mugurel și Plăvănel, ajung la Microrezervație. Discutăm despre conservarea tradiției. Animalele sunt folosite în mod tradițional la muncă, la tracțiune, atunci când există ceva mai greu de cărat în Complexul Muzeal. Din verificările Direcției Sanitară Veterinară reiese că nu mai există nicio o altă pereche de boi în Dobrogea, dă asigurări preotul Dabija. Astfel, alte două perechi de boi din județul Brașov, acolo unde există ultima colonie, ajung în fiecare an la Constanța.

Preotul crede că în 10-15 ani acești boi vor dispărea. Ei sunt folosiți la muncile câmpului, pentru transportul lemnelor sau adunatul fânului. Însă mulți români au emigrat și nu mai are cine să se ocupe de ei: „Vor rămâne în cărți și în filmări. Biserica vrea să păstreze și să conserve tradițiile strămoșești. Am găsit înțelegere la domnul director Bîlbă, un iubitor de tradiții, folclor și tot ce este autentic românesc. Avem această frumoasă colaborare de când a venit Înalt Prea Sfințitul Teodosie la Tomis. Și înainte se făceau procesiuni, dar nu era o constantă. Din 2001 este neîntreruptă această procesiune, în a implica și credincioșii la umplerea sticlelor cu aghiazmă și se desfășoară pe mai multe planuri”.

Până să apară calea de linie ferată care să facă legătura între cariera de piatră din Munții Măcinului, cea mai veche formaţiune muntoasă din România și Portul de la Dunăre, șlepurile erau încărcate cu piatră și cărate de boi. Câte două perechi de boi erau înjugate la acele utilaje și cărau piatră de la munte la Dunăre. Asta se întâmpla în perioada imediat următoare după cel de-al doilea război mondial, susține preotul Stelian Florin Dabija. Astăzi mai există o singură pereche de boi în Dobrogea, aparține Arhiepiscopiei Tomisului și se află la Microrezervație din cadrul CMSN, instituie care desfăşoară programe de formare educaţionale şi constituie un reper pentru învăţământul universitar constănţean, dar şi pentru alte centre universitare din ţară. 

Reporter: Ce ne puteți spune despre parteneriatul dintre Arhiepiscopia Tomisului și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii?

Dr. Adrian Bîlbă: Este un parteneriat prin care acești boi au rămas spre folosința noastră. Îi folosim la munci în Microrezervație. E mult mai frumos, mult mai natural. Decât să vezi un tractor pe alei, mai bine să vezi niște boi cuminți. În același timp sunt și foarte spectaculoși. Au o talie imensă, talie foarte mare. Este o rasă românească, bălțata românească. Are sânge de Simmental, o rasă elvețiană. Constituie o mândrie pentru națiunea noastră să avem în continuare și să prezentăm niște animale ce sunt cumva pe cale de dispariție. Munca lor este tot mai puțin cerută, căutată, respectiv munca de iarnă cu tracțiuni dificile. Sunt lenți, dar capabili de a trage mult mai mult decât trage un cal.

Rep.: Ce ar trebui să știe constănțenii despre aceste animale masive? Câteva caracteristici.

Dr. Adrian Bîlbă: Ei sunt foști tauri, care în urma castrării și-au pierdut instinctul reproductiv, de agresivitate și teritorial, rămânând masivi, puternici. Dacă sunt bine mânuiți de către un conductor cu experiență pot ajunge să tragă greutăți foarte mari. Ei ajung să depășească și o tonă ca talie. Bineînțeles că toate acestea înseamnă spectaculozitate. Aici, în Complexul Muzeal, avem situații în care tragem gunoiul de grajd, când facem curățenie. Să pui boi la o căruță specială înseamnă că ei se antrenează, se mențin în starea de serviciu. Arhiepiscopia îi are disponibili de Bobotează, pentru a duce apa sfințită enoriașilor.

Rep.: De unde provin acestei boi?

Dr. Adrian Bîlbă: Aici părintele să vă spună detaliile. Îi știe și cum îi cheamă.

Părintele Stelian Florin Dabija: Boii au fost donați de către domnul Tănase Bela și de către Nicea Bela de aproape 10 ani. Au fost crescuți într-o fermă. În localitatea Greci, din județul Tulcea, avem acolo un bun enoriaș. Un credincios s-a ocupat de dresarea lor. Nu poate oricine să-i pună la jug și s-a ocupat de creșterea lor, în special de starea de sănătate, de muncile câmpului. Ei sunt foarte robuști și trebuie aduși într-o formă adecvată ca să poată să transporte. Ele sunt animale de tracțiune. Noi îi folosim de Bobotează. A spus bine și domnul director. Dați-mi voie să vă mulțumesc pe această cale, pentru parteneriatul care există între instituțiile noastre, pentru că sunteți un mare iubitor de tradiție.

Dr. Adrian Bîlbă: Și bineînțeles de animale. Prezența lor pentru mine înseamnă o noutate și o achiziție importantă. Oferim vizitatorilor și altceva. Oferim ceva ce nu se așteaptă. Să vadă tradiția, să vadă aceste animale de talie impresionantă.

Părintele Stelian Florin Dabija: Cu această ocazie noi conservăm și tradiția.

Dr. Adrian Bîlbă: Conservăm și tradiția. Educăm copiii. Ei află că vaca nu este albastră.

Preotul Stelian Florin Dabija: Colaborarea dintre instituțiile noastre este un lucru extraordinar, pentru că asta dorim să facem. Încercăm pe cât ne este posibil să ducem mai departe tradiția pe care am primit-o de la moșii și strămoșii noștri.

Dr. Adrian Bîlbă: Exact!

Preotul Stelian Florin Dabija: Să arătăm și generațiilor care vor urma tradițiile și totodată să le conservăm.

Dr. Adrian Bîlbă: Există o tendință mondială în ceea ce privește biserica, zeci de alte rituri și alte religii care încearcă să introducă modernitate în mesajul religios. După părerea mea, Biserica dacă se modernizează se pierde. Tradiția este un mesaj foarte important și legat de cel bisericesc.

Preotul Stelian Florin Dabija: Legat de spiritualitatea poporului român din care facem parte.

Rep.: La Microrezervație se află doar o pereche din boii care au fost folosiți în procesiunea de Bobotează. De unde au fost aduse celelalte perechi de boi?

Preotul Stelian Florin Dabija: Tot prin acest parteneriat, din bunăvoința domnului director, în fiecare an, în Ajunul Bobotezei, aducem din localitatea Holbav-Brașov încă două perechi de animale de tracțiune. Tradiția spune că trebuie să fie trei care pentru a trage aghiazma care să fie luată de credincioși. De ce trei care?

Dr. Adrian Bîlbă: Sfânta Treime!

Preotul Stelian Florin Dabija: Un număr biblic. Domnul director foarte bine a spus. Reprezintă Sfânta Treime. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Sfântul Duh.

Rep.: Ce ne puteți spune despre carele folosite în procesiune?

Preotul Stelian Florin Dabija: Carele sunt conservate tot aici, în complexul acesta. Au fost făcute tot în localitatea Greci, din județul Tulcea, unde au existat ultimii meșteri fierari.

Dr. Adrian Bîlbă: O structură metalică, să ducă greutăți mari.

Preotul Stelian Florin Dabija: Este făcut manual, la fierărie, cu ciocanul și încălzit în foc.

Dr. Adrian Bîlbă: Carele trebuie să aibă structură metalică. E greutate mare. Aceste animale pot trage multe și carul trebuie să fie zdravăn. Atunci când duce apa de Bobotează are peste o tonă de tras și este nevoie de niște care puternice. Sunt bine făcute. Au niște hulube. Ele pot fi folosite în mai multe variante. Și de a căra un produs ce se revarsă, cum este gunoiul de grajd când facem curățenie, fie de a căra butoaie direct pe osia lor, butoaie cu apă sfințită.

Preotul Stelian Florin Dabija: Dumnezeu să vă aibă în pază, să vă binecuvânteze. Sănătate multă în noul an.

Dr. Adrian Bîlbă: Sănătate multă și din partea mea. Vă aștept la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Avem aici multe lucruri frumoase. Patru locuri noi de joacă și multe animale interesante, care contribuie la mesajul nostru educativ.

Alexandra VASILE