Tribunalul Constanța a schimbat motivele de clasare a dosarului penal care îi avea în prim-plan pe doi foști primari ai Constanței, Radu Mazăre și Decebal Făgădău, trimiși în judecată, în 2021, de DNA Constanța. Dosarul a fost clasat la începutul acestui an, pe motiv că a intervenit prescripția faptelor penale. Însă, unul dintre cei vizați, un afacerist cunoscut la malul mării, s-a declarat nemulțumit de motivul clasării și a dorit să nu apară ca și cum ar fi fost vinovat, dar a scăpat grație prescripției. El a deschis o acțiune denumită „plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată“, care a fost soluționată definitiv miercuri, 15 mai, iar autorizațiile emise de primărie, care au făcut obiectul acestui dosar, au rămas valabile.
În primăvara anului 2021, era anunțată începerea judecății într-un dosar deschis în 2017, de către procurorii DNA, pentru unele fapte ceva mai vechi, dosar în care apăreau mai multe nume sonore la nivel local, precum foștii primari Radu Mazăre și Decebal Făgădău, afaceristul Florin Cârstocea, Luiza Elena Tănase, la data faptei arhitect-șef al municipiului Constanța, Fulvia Antonela Dinescu, director executiv adjunct al Direcției administrației publice locale, Nicoleta Constantin, șef al Serviciului autorizații, Mariana Munteanu, inspector în cadrul Direcției urbanism, și Viorel Ionescu, persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale.
Dosarul a trecut chiar și prin filtrul camerei preliminare, care a analizat legalitatea și temeinicia sesizării instanței cu rechizitoriul început în 2017 și finalizat în 2020.
Despre ce este vorba
Potrivit DNA, pe plaja din stațiunea Mamaia, chiar în inima stațiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil cu regim de înălțime P+5E-6E, cu destinație cazare și alimentație publică. Hotelul Riviera Residence, aparținând lui Florin Cârstocea, un afacerist cunoscut mai ales în județul Constanța, a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009, de Primăria Constanța, chiar în buza mării, la mai puțin de 100 de metri de apă și lângă un imobil aparent părăsit, proprietatea lui Mohammad Murad.
În același an, primarul din acea perioadă, Radu Mazăre, împreună cu societatea constructoare au fost acționați în judecată de firma lui Murad, cerând anularea autorizației de construire. În motivare, reclamantul susținea, printre altele, că i-au fost încălcate drepturile de servitute de vedere şi de servitute privind distanța dintre construcții.
Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în anul 2012, autorizația de construire a fost desființată. Judecătorii au stabilit că nu s-a respectat nici interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasamentul imobilului este situat în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive.
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construire, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, demolarea imobilului de lux, precum şi obligarea Primăriei Constanța la emiterea actului administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.
Doar că, pe 22 august 2013, Primăria Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată ulterior, printr-o altă autorizație de construire, în 2011, autorizație neanulată şi perfect valabilă. După circa două săptămâni, reprezentanții Primăriei Constanța au înștiințat instanța că a fost emisă o nouă autorizație de construire, pe 3 septembrie 2013, pentru imobilul a cărui demolare se cere.
Noua autorizație a fost semnată de viceprimarul Decebal Făgădău. Anchetatorii au stabilit că eliberarea acesteia nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 2 iulie 2013, semnat de Radu Mazăre, în calitate de primar, și de Luiza Elena Tănase, în calitate de arhitect-șef. Acesta a fost momentul culminant în care anchetatorii au început să strângă probe, acuzându-i pe cei doi edili, dar și pe funcționarii publici menționați, de abuz în serviciu și alte fapte similare.
Părțile au bătut palma, ceilalți s-au ales cu dosare penale
În 2016, instanța a desființat și cea de-a doua autorizație de construire, semnată de Decebal Făgădău, stabilind că și aceasta a fost emisă în mod nelegal. Decizia de demolare a noului hotel a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile, proprietarul Hotelului Riviera Residence, Florin Cârstocea, și vecinul reclamant, Mohammad Murad, au ajuns la o înțelegere amiabilă, cel din urmă fiind recompensat cu spații de cazare în incinta hotelului.
Astfel, cei doi vecini care, inițial, s-au judecat, în cele din urmă au bătut palma și au rămas prieteni, în timp ce doi foști primari ai Constanței, Radu Mazăre și Decebal Făgădău, au fost trimiși în judecată, fiind acuzați de abuz.
Revenind în prezent, la începutul acestui an, procurorul a emis o ordonanță privind intervenția prescripției răspunderii penale a faptelor anchetate. Practic, procesul penal a încetat. Numai că motivul încetării, respectiv prescripția, nu a fost pe placul afaceristului Florin Cârstocea, care s-a adresat instanței de judecată pentru reanalizarea motivelor clasării dosarului.
Astfel, în cursul zilei de miercuri, 15 mai a.c., Tribunalul s-a pronunțat cu privire la această acțiune și a schimbat temeiul de drept al soluției de clasare dispuse prin ordonanța de clasare din 18.01.2024, dispusă de procurorul-şef al DNA Constanța, iar în locul intervenției prescripției a fost menționat că faptele nu există. Hotărârea a fost luată după ce s-a admis administrarea probelor dispuse după data de 25 ianuarie 2021, care au fost relevante pentru această soluție de clasare.
„Respinge sesizarea de desființare a următoarelor înscrisuri: – Autorizația de construire nr.1510/03.09.2013 emisă de Primăria Municipiului Constanța; – Certificatul de urbanism nr. 1893/02.07.2013 emis de Primăria Municipiului Constanța. În temeiul art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă Pronunțată în şedință publică, astăzi, 15.05.2024“, se mai arată în hotărârea instanței, rămasă definitivă.
Din minuta instanței rezultă că, într-adevăr, faptele reținute în sarcina inculpaților nu există, sau, mai bine zis, actele emise, adică aacele autorizații, au fost legale.
Daniel ALBU
