În luna iulie, la Constanța, s-a desfășurat Forumul Comunităților Inteligente, un eveniment dedicat dialogului între administrația publică, mediul academic, societatea civilă și presă. Scopul principal a fost identificarea unor soluții inteligente pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale.
Evenimentul a fost organizat de Societatea Liberală, ONG afiliat rețelei Martens Centre for European Studies, în parteneriat cu fundația germană Hanns Seidel, susținută de Ministerul de Externe al Germaniei. Evenimentul a fost organizat de Violeta Vijulie, care a condus primul panel de bune practici și de către dr. Adriana Câmpeanu, liderul femeilor liberale din Constanța, care a moderat panelul dedicat sănătății.
Sub conceptul „Puterea de a schimba”, forumul a reunit lideri din administrație, experți în educație, sănătate și politici publice, jurnaliști, cercetători, manageri și reprezentanți ai comunității PNL.
Prima zi, 18 iulie, a fost dedicată temei „Femei în administrație – Puterea de schimbare”, cu sesiuni de bune practici, dezbateri aplicate pe sănătate și educație, și o sesiune specială de mentorat.
În cadrul primului panel al forumului, moderat de Violeta Vijulie, președinte al Societatea Liberală, Alexandra Cucu, directorul publicației Focus Press, a susținut o intervenție consistentă despre rolul presei în societate.
Declarația Alexandrei Cucu a subliniat nevoia de comunicare autentică între instituții și cetățeni, dar și de recâștigare a încrederii publicului în guvernanți și mass-media.
Redăm integral declarația acesteia:
„M-am bucurat când am fost invitată. Prezența mea aici este de a promova presa și jurnaliștii, de a vă transmite dumneavoastră faptul că presa este liant între instituții, între guvernanți și cetățeni, între cetățeni și instituții. Că este nevoie cumva să găsim niște soluții, pentru că de lipsa de credibilitate suferim cu toții, guvernanții, dar și presa. Mi-a atras atenția foarte tare ce s-a întâmplat la ultimele alegeri.
Este drept că am și studiat și că am urmat Școala Doctorală de Sociologie pentru a înțelege ce se întâmplă în mediul on-line, ce se întâmplă cu comunicarea, ce se întâmplă cu polarizarea, ce se întâmplă cu oameni pe care îi văd în mediul on-line, făcând referire la niște credințe de-ale lor că „Pământul este plat” sau ce vă vine dumneavoastră în minte. Mă rog, lucruri din acestea care mi se par bizare, nelalocul lor. Totul ține de educație. Și cred că rolul presei este și acesta de a educa și de a transmite niște modele.
În momentul în care discutam cu niște domni profesori de la Iași, despre lucrarea de teză de doctorat și am avut întâlniri și cu profesori de la Cluj, mi-a plăcut un model de bune practici de la Cluj. Mi-au explicat profesorii din mediul universitar că în momentul în care Emil Boc a preluat acolo toată povestea, a stat de vorbă cu profesorii de la Universitatea de acolo. Emil Boc a stat de vorbă și a întrebat ce este de făcut și i s-a spus: comunicare.
Haideți să vedem întâi ce vor oamenii și pe acele dorințe, pe acele nevoi să vă pliați acțiunile. Mi s-a părut senzațional și mi-am schimbat puțin perspectiva. Am înțeles că trebuie să existe și analiză, și colaborare. Și am mai înțeles încă un lucru documentându-mă: că democrația aceasta participativă are sens. Revin la exemple de bune practici.
Florin Mitroi – cu bune și cu rele – președintele Consiliului Județean, din toate canalele de comunicare folosite, pe toate le folosește: și în comunicatele de presă, și rețelele sociale – Instagram, Facebook și așa mai departe. N-a uitat să stea de vorbă cu presa înainte de a lua anumite măsuri. Au avut loc niște întâlniri informale. Nu știu cât a ținut cont de ce și-a spus fiecare cu părerea, dar măcar ne-a dat senzația că stă de vorbă cu noi, cei din presa informală. Întâlniri într-un cadru restrâns, în care ne-a spus: ‘Uite, asta am de gând să fac. Vreau să înțelegeți că am nevoie de sprijin ca lucrurile să meargă bine, ca lucrurile să aibă loc, pentru că urmărim un bine comun. Nu facem niște aranjamente nelalocul lor. Vrem să se miște lucrurile și să se dezvolte, să meargă mai departe acest județ’.
Nu pot să spun neapărat din partea Primăriei Constanța că am avut chiar aceeași deschidere. Înțeleg, într-adevăr, că primarul este supărat pe critici – unele nemeritate – din partea anumitor jurnaliști, și atunci dumnealui s-a baricadat să stea departe de presă. Nu este atât de vizibil ca Florin Mitroi, care nu fuge de presă. Vreau să subliniez că asta ține și de fiecare om în parte. Îi place să se vadă cu oameni, să stea de vorbă cu oameni, dincolo de deciziile care se iau în birouri.
Discutând cu domnul vicepreședinte și așa mai departe, cu doamnele din Consiliul Județean, președintelui Florin Mitroi îi place să facă băi de mulțime. Îl ajută foarte mult chestia asta. Astea sunt mai multe lucruri pe care doream să vi le spun, dar în primul și în primul rând, o revenire la niște lucruri care erau firești la un moment dat, și anume o relație mai strânsă cu presa. Cred că este necesară și educația.
Îl văd pe domnul Sorin Mihai. Să știți că educația – apropo de ce citeam – unii oameni care poate nu avem acum cum să-i convingem și să le scoatem din cap ideile acelea că: ‘Pământul este plat’. Dar să vedem mai departe ce facem. Este vorba de bagajul de cunoștințe generale pe care oamenii, cu surprindere, constat că nu le au. Or, aici cred că și dascălii să se aplece mai mult, să se ocupe de cei mici. Îmi asum și eu respnsabilitatea, ca reprezentant al presei”.
Declarația Alexandrei Cucu a adus în atenție un mesaj-cheie: fără o presă implicată și o comunicare autentică între administrație și cetățeni, nu poate exista o societate informată și democratică.
Relația între autorități și mass-media, dar și între educație și responsabilitate civică, rămâne o temă centrală în discuțiile despre viitorul comunităților locale.
Alexandra VASILE
Citește și:
