Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF anunță că au identificat și stopat un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA în comerțul cu autoturisme second-hand, prin care peste 2.000 de mașini ar fi fost introduse pe piața din România. Prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei, iar autoritățile fiscale au pus sechestru și au indisponibilizat bunuri și sume în valoare de peste 21 de milioane de lei.
Potrivit unui comunicat transmis marți de ANAF, verificările au fost desfășurate în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu și au presupus inclusiv schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Inspectorii antifraudă susțin că au descoperit un mecanism organizat prin care erau folosite succesiv firme de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia, pentru achiziționarea intracomunitară a autoturismelor în regim de scutire de TVA.
Firmele erau schimbate când le era anulat codul de TVA
Conform ANAF, atunci când codul de TVA al uneia dintre societățile implicate era anulat, activitatea era mutată pe o altă firmă, fiind păstrate același mod de operare și același circuit comercial.
Autoturismele ajungeau ulterior să fie vândute în România pe baza unor documente despre care inspectorii spun că există suspiciunea că nu reflectau circuitul comercial real.
Scopul mecanismului ar fi fost diminuarea artificială a bazei de impozitare, mascarea provenienței intracomunitare a vehiculelor și evitarea achitării obligațiilor fiscale.
Facturi fictive, contracte în alb și persoane interpuse
Verificările au scos la iveală, potrivit DGAF, mai multe practici suspecte. Inspectorii afirmă că în România ar fi fost întocmite facturi în numele unor societăți din Ungaria și Slovacia, iar în circuit ar fi fost utilizate facturi și contracte completate fictiv sau chiar în alb.
De asemenea, ar fi fost întocmite succesiv contracte între persoane fizice, pentru a ascunde furnizorul real al mașinilor, și ar fi fost folosite persoane interpuse. Unele dintre acestea au declarat în timpul verificărilor că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor.
Inspectorii au identificat și situații în care, pentru înmatricularea autoturismelor, ar fi fost prezentate acte emise pe numele unor societăți care, ulterior, în urma schimbului de informații cu autoritățile din alte țări, nu au confirmat că ar fi efectuat respectivele tranzacții.
Unul dintre elementele care au atras atenția autorităților fiscale este diferența foarte mare dintre valoarea reală de achiziție și cea trecută ulterior în acte.
În anumite situații, valoarea înscrisă în documentele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania, ceea ce ar fi permis reducerea artificială a bazei de impozitare.
ANAF: Întreaga afacere era coordonată din România
Potrivit investigației DGAF, persoanele implicate ar fi controlat practic întregul circuit comercial, de la identificarea mașinilor în Germania până la vânzarea acestora cumpărătorilor din România.
Acestea s-ar fi ocupat de alegerea autoturismelor, utilizarea codurilor de TVA ale societăților din străinătate, promovarea vehiculelor pe platformele online și în parcurile auto, prezentarea lor cumpărătorilor, redactarea documentelor de vânzare și încasarea banilor.
ANAF susține că, în realitate, activitatea economică se desfășura în România, în timp ce firmele din Ungaria și Slovacia aveau rolul de a crea doar aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita fraudarea TVA.
Măsuri asigurătorii de 21,34 milioane de lei. Verificările continuă
Prejudiciul calculat până în prezent de inspectorii antifraudă depășește 26 de milioane de lei.
Pentru recuperarea sumelor, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra banilor disponibili în conturile bancare, precum și asupra unor bunuri mobile și imobile identificate. Valoarea totală a bunurilor și sumelor indisponibilizate este de 21,34 milioane de lei.
Verificările nu sunt însă finalizate. ANAF precizează că investigația continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității suspectate ca fiind ilicită, recuperarea integrală a prejudiciului și dispunerea măsurilor legale care se impun.
