Noi detalii ies la iveală în dosarul intitulat generic ”Fabrica de Moșteniri”, fiind vorba de Virgil Vlad care, cu ajutorul mai multor persoane, cum ar fi executorul judecătoresc Vasile Deacu și anumiți notari publici, a intrat în posesia imobilelor mai multor persoane, profitând de vulnerabilitățile lor. Detalii din dosar au fost aduse în prim plan de mai multe ori de Focus Press, însă, de data aceasta, vorbim despre unul dintre notari, despre care anchetatorii susțin că ar simula o boală pentru a scăpa de răspunderea penală!
Cu privire la una dintre inculpate, fiind vorba de un notar public, anchetatorii au precizat într-un document juridic că, atunci când a avut loc percheziția domiciliară din data de 8.07.2025, aceasta a prezentat o stare psihică care a impus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, ceea ce s-a și întâmplat.
Ce a stabilit raportul psihiatric
Din raportul de expertiza medico-legală psihiatrică din 14.10.2025 emis de Serviciului Clinic Judetean de Medicina Legala Constanta, au rezultat următoarele concluzii:
- Inculpata este orientată temporo-spațial, auto si allopsihic.
”Se pretinde dezorientată temporo-spațial, auto și allopsihic, dar recunoaște obiecte și persoane familiare, își scrie corect și complet numele cu mișcări sigure și coordonate, asociază corect persoane cu evenimente din trecut. Performanța cognitivă a dânsei fluctuează necaracteristic pentru un proces demențial; astfel, ea nu răspunde unor întrebări simple (de exemplu numele său), dar oferă răspunsuri unor întrebări complexe, nepercepute ca fiind teste de memorie sau atenție.
- Corelând examenul psihic cu RMN-ul cranio-cerebral, opinăm ca numita … este diagnosticată cu: Simulare de Tulburare neuro-cognitivă (demență) severă pe fond de modificări organice minime (atrofie cerebrală incipientă/ușoară fără corespondent clinic major).
Pe parcursul evaluării s-a remarcat o incongruență evidentă între performanțele cognitive reale și simptomele relatate, cu exagerarea intenționată a deficitelor cognitive.
Este important de subliniat ca simularea în acest caz nu reprezintă o boala psihică, ci un comportament voluntar, motivat de interese exterioare, atrofia cerebrală incipientă/ușoară neavând niciun corespondent clinic major.
În perioada 04.11.2019-10.12.2021 numita … nu prezenta niciun diagnostic psihiatric, având discernământ păstrat.
Conform diagnosticului Simulare de Tulburare neuro-cognitivă (demență) severă pe fond de modificări organice minime (atrofie cerebrală incipientă/ușoară fără corespondent clinic major), opinăm că numita … nu suferă de o boală gravă în înțelesul art.312 alin. I C.proc.pen., realizează semnificația faptelor sale și poate să ia parte la desfășurarea actelor de urmărire penală, având capacitatea psihică de exercițiu păstrată.
Faptul că este necooperantă reprezintă o simulare a patologiei grave ce se vrea a fi indusă”, potrivit actului juridic.
”Mimică expresivă, teatrală, ușor exagerată”
De asemenea, anchetatorii au mai precizat că, în conținutul raportului de expertiză se menționează, printre altele: ”Mimică expresivă, teatrală, ușor exagerată”, nicidecum hipomobilă cum ar fi fost de așteptat în cadrul unui sindrom demențial.
”Gestica nu este redusă sau ezitantă. Nu se remarcă lentoare în reacții sau rigiditate motorie. Gesturile sunt sincronizate cu vorbirea, necaracteristic unui proces demential.
Se pretinde dezorientată temporo-spașial, însă recunoaște obiecte și persoane familiare. Se observa un caracter artificial al ”dezorientării temporale” exprimate verbal: ”Data de azi? Ar trebuie să fie inserată în memorie…”. Își scrie numele complet, mai târziu, la solicitarea comisiei, cu mișcări sigure, coordonate, fără tremor sau apraxie, așa cum ar fi fost de așteptat la un pacient cu diagnostic de demență severă.
Manifestă incongruență constantă între performanța verbală și comportamentul observabil. Își adaptează răspunsurile în funcție de așteptările percepute în cadrul unui diagnostic de demență.
Vointa și comportament psiho-motor: Execuție adecvată la comenzi motorii. Lipsesc hipobulia sau abulia specifice unui diagnostic de demență. Mișcări fluide, fără tremor sau rigiditate. Initiativă păstrată; execută comenzi simple (se ridică, scrie cu mișcare sigură, coordonată, fără tremor sau apraxie, desenează cu precizie prima figură geometrică apoi se oprește brusc refuzând să continue testul, își leagă cu mare precizie șireturile încălțărilor fără să îți dea seama că este observată).
Din heteroanamneză (soț), dar și din observația directă (doamna … nu poartă pampers), aflăm ca aceasta nu prezintă tulburări ale controlului sfincterian cum ar fi fost expectat în cadrul unui diagnostic de demență severă (sau moderată).
Comportamentul dânsei denotă constientă a situației, cu intenție de simulare și suprasimulare”, se mai arată în anchetă.
Citește și: MOTIVAREA judecătorilor în dosarul „Fabrica de moşteniri”. Ce rol aveau Vasile Deacu şi Vlad Virgil
RMN – la aceste scoruri, pacienții sunt asimptomatici
Tot potrivit anchetatorilor, scorurile menționate la RMN-ul cranio-cerebral al doamnei … din data de 3.10.2025 arată modificări structurale minore, nespecifice și nu se corelează cu simptome severe. La aceste scoruri pacienții sunt asimptomatici sau cu manifestări cognitive subclinice sau discrete. Simptome mult mai grave (tulburări neuro-cognitive majore, moderate sau severe) nu sunt explicabile prin aceste modificări.
Simularea, din punct de vedere psihiatric, reprezintă producerea intenționată și conștientă a unor simptome psihice sau somatice false, cu scopul de a obține un beneficiu extern concret: material, juridic (evitarea răspunderii penale), profesional sau social. Este important de subliniat că simularea nu reprezintă o boală psihică, ci un comportament voluntar, motivat de interese exterioare. – au mai precizat anchetatorii.
Suprasimularea, din punct de vedere psihiatric, reprezintă exagerarea intenționată a unor simptome reale, cu scopul de a obține un avantaj extern (material, juridic, social, profesional etc.). Așa cum bine se știe, sindroamele demențiale evoluează în timp, atât clinic (semne, simptome), cât și imagistic (RMN, CT), în sensul deteriorării, degradării.
În consecință, la acel moment nu se poate susține existența unui tablou clinic corespunzător unei demențe severe (nici măcar moderate), aspect care susține ipoteza unui comportament de tip simulant al pacientei. De altfel, chiar și în anul 2025, modificările imagistice se mențin de intensitate redusă, fără corelație cu un sindrom demențial major, potrivit actului de anchetă.
Simulare/suprasimulare
Datele clinice și analiza dosarului acesteia sugerează o simulare/ suprasimulare voluntară a unui tablou clinic de Tulburare neurocogntivă majoră (demență) de intensitate severă, pe fondul unor modificări organice minime (atrofie cerebrală incipientă/ușoară) în scopul evitării răspunderii penale.
”Față de concluziile raportului, având în vedere faptul că inculpata, pe parcursul urmăririi penale, a simulat și suprasimulat o stare psihică de demență ”motivată de interese exterioare” (concluziile raportului), rezultă că faptele comise de aceasta, precum și modalitatea în care încearcă sa scape de răspunderea penală, simulând o boală psihică, prezintă pericol pentru ordinea publică, fiind necesară luarea unei măsuri privative de libertate.
Astfel raportul de expertiză medico-legală psihiatrică subliniază fără tăgadă că inculpata are discernământul păstrat față de faptele comise și mai mult decât atât, la acest moment simulează o stare de demență pentru a scăpa de răspunderea penală.
Într-adevăr, inculpata și-a încetat activitatea la data de 04.08.2023, fără a cunoaște motivul încetării activității, iar din cursul anului 2023, datează rapoartele medicale ce au fost depuse la dosar, rapoarte medicale din care ar rezulta un diagnostic de ”Tulburare neurocognitivă majoră de tip degenerativ — formă moderat-severă” (raport întocmit de o clinică privată)”, au mai susținut anchetatorii.
În continuare au precizat că mai multe persoane din anturajul ei au precizat că se comporta normal când era vorba să încheie acte notariale.
Liliana BELCIUG
Citește și:
