Angajatorii nu au voie să își supravegheze angajații în birouri sau în spațiile în care aceștia în desfășoară activitatea în mod obișnuit, conform reglementărilor în vigoare. Întrucât au fost cazuri în care persoane care lucrau la ghișee, în casierii sau chiar în unități turistice au reclamat faptul că sunt supravegheate video în timpul programului de lucru, venim cu lămuriri în legătură cu aceste practici ilegale.
În anul de grație 2025, în România există, încă, locuri de muncă unde salariații sunt supravegheați video de către angajatori. Motivele sunt lesne de înțeles. Numai că nu toate persoanele care sunt urmărite la muncă, pas cu pas, își cunosc drepturile, astfel încât să reacționeze, fiindu-le, astfel, încălcate unele drepturi privind intimitatea.
Regulile referitoare la folosirea camerelor video în scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani, prin Decizia Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012, însă au existat reglementări pe această temă mult mai vechi.
Angajatorii invocă, de cele mai multe ori, siguranța personalului și a bunurilor de la locul de muncă, însă fără a le cere acordul celor care își desfășoară activitatea, efectiv, în zona supravegheată video din birouri.
Numai că, pe lângă supravegherea video, salariații sunt, de multe ori, și ascultați, prin intermediul acelorași camere, dotate și cu microfoane. Dacă pentru supravegherea video există unele „portițe“, ei bine, în cazul ascultării ambientale, situația este total ilegală.
Angajatori sancționați
În urma unor investigații efectuate la plângere sau sesizare, la sediul unor angajatori, Autoritatea de Supraveghere a constatat faptul că aceștia au implementat o serie de sisteme de monitorizare a timpului de muncă al angajaților prin înregistrarea amprentelor acestora, în scopul întocmirii pontajului. Totodată, s-a constatat faptul că angajatorii au recurs și la supravegherea video a angajaților în birouri.
Aceste măsuri, însă, nu au fost luate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 și ale Deciziei nr. 52/2012.
Pentru aceste motive, angajatorii respectivi au fost sancționați cu amendă, sancțiuni care au fost menținute de către instanțele de judecată, prin hotărâri definitive și irevocabile, confirmându-se, astfel, temeinicia și legalitatea măsurilor luate de către Autoritatea de Supraveghere.
Ce spun avocații
Pentru a lămuri situația, am obținut informații de la avocatul Cătălin Niță din Baroul Constanța, specialist în legislația muncii.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, la un moment dat, o hotărâre în sensul că este interzisă supravegherea salariaților la locul de muncă, în măsură să le afecteze intimitatea.
Trebuie să existe o justificare temeinică pentru care angajatorii folosesc camere pentru supravegherea salariaților, astfel încât aceștia să își motiveze conduita pe interesele legitime, cum ar fi securitatea salariaților ori a bunurilor, caz în care supravegherea angajaților focalizat pe aceștia este ilegală, în condițiile în care aceștia nu și-au exprimat acordul scris de a fi monitorizați în acest mod, caz în care angajatorii sunt obligați să informeze salariații că folosesc camere de supraveghere la locul de muncă, fiind necesar ca angajații să semneze un acord de prelucrare a datelor cu caracter personal.
Oricum ar fi, este interzisă utilizarea camerelor video la locul de muncă cu focalizare pe salariat, în grupuri sanitare, vestiare, camere de recreere și alte zone în care angajații au reprezentarea că au intimitate și confidențialitate.
Așadar, angajatorii sunt obligați să își informeze salariații despre existența unor sisteme de supraveghere la locul de muncă, pentru că încălcarea drepturilor de confidențialitate ale salariatului îi dau dreptul acestuia de a solicita despăgubiri în instanță și îi conferă calitatea de a se adresa Autorității Naționale pentru Protecția Datelor, care poate aplica amenzi de până la 4% din cifra de afaceri din anul anterior“, ne-a declarat avocatul Cătălin Niță.
Daniel ALBU
