Acordul privind bugetul UE al anului 2023, negociat de europarlamentarul USR (Renew Europe) Nicu Ştefănuţă, a fost adoptat miercuri, 23 noiembrie a.c., în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, cu 492 voturi pentru, 66 împotrivă şi 46 de abţineri.
Parlamentul a obţinut, în total, 1,048 miliarde de euro pentru priorităţile sale, pe lângă ceea ce a propus iniţial Comisia în proiectul de buget. Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a reuşit să sporească finanţarea pentru programe şi politici esenţiale pentru abordarea consecinţelor războiului din Ucraina şi a crizei energetice, contribuind la redresarea post-pandemie şi consolidarea eforturilor către tranziţia verde şi digitală.
„O mamă aprinde cuptorul pentru a găti copiilor, singura dată săptămâna asta, ca să nu consume prea mult gaz, pentru că a devenit prea scump. Un român student renunţă la bursa Erasmus câştigată pe merit, deoarece nu-i mai ajung cei 500 de euro pe care îi primeşte şi n-are bani de-acasă. Fraţii noştri de peste Prut fac frigul. Extremiştii îşi freacă palmele şi abia aşteaptă să nu intrăm în Schengen. Nu ştiu cum va arăta 2023. Ştiu doar că UE trebuie să fie alături de cetăţenii săi şi de prietenii care se luptă pentru pace şi democraţie“, a declarat Nicu Ştefănuţă.
Nicu Ştefănuţă a obţinut finanţare suplimentară pentru combaterea consecințelor războiului din Ucraina, programe precum:
- Erasmus+ – 120 de milioane de euro pentru a sprijini studenţii şi profesorii din Ucraina,
- Ajutor umanitar – 150 milioane de euro în plus;
- Fondul pentru azil, migraţie şi integrare – o sumă suplimentară de 35 de milioane de euro;
- Instrumentul pentru managementul frontierelor şi vize – cu 10 milioane de euro în plus;
- 210 milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova;
- Mobilitate militară – cu 58,8 milioane de euro în plus.
Negocierile conduse de Nicu Ştefănuţă au dus și la sporirea independenţei energetice a UE şi la sprijinirea cetăţenilor şi IMM-urilor cu facturi mari la energie, susţinând, în acelaşi timp, tranziţia ecologică şi biodiversitatea. Programele europene care au primit finanţare suplimentară sunt:
- programul de cercetare Orizont Europa;
- Facilitatea Conectarea Europei, care finanţează construirea de reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate;
- programul LIFE pentru mediu şi acţiune pentru climă.
Lecţiile pandemiei: sănătate, o mai bună pregătire pentru crize viitoare, cultură şi valori
Nicu Ştefănuţă a readus cei 200 de milioane de euroR tăiaţi de către Consiliu pentru programul european pentru sănătate EU4Health şi a obţinut, în plus, încă 7,5 milioane de euro, având în vedere că pandemia COVID-19 nu s-a încheiat încă, iar sistemele naţionale de sănătate au în continuare nevoie de ajutor, pentru a deveni mai rezistente. Alte priorităţi pentru care negociatorul Parlamentului Nicu Ştefănuţă a luptat şi a obţinut sprijin suplimentar includ:
- Mecanismul UE de protecţie civilă (UCPM);
- Programul Europa Creativă;
- Programul Europa Digitală;
- Parchetul European condus de Laura Codruţa Kovesi (care a fost suplimentat cu încă 20 de posturi).
V.I.




























Dacă europarlamentarii români ar depune măcar jumătate din efortul depus pentru promovarea drepturilor cetățenilor altor state, la promovarea drepturilor cetățenilor români, rezistența la ideea de aderare a României la spațiul Schengen, pe care o manifestă anumite țări ar fi depășită, iar acest lucru ar duce la creșterea calității vieții din România!