Primăria Municipiului Constanța a demarat în septembrie anul trecut o consultare publică, prin completarea unui chestionar, cu scopul de a identifica principalele probleme întâmpinate de către utilizatorii drumului pe bulevardul I.C. Brătianu. Acum, la sfârșitul lunii aprilie, municipalitatea a început demersurile pentru pentru elaborarea documentație tehnico–economice aferentă obiectivului de investiții „Îmbunătățirea mobilității în municipiul Constanța, B-dul I. C. Brătianu”.
Bulevardul I.C. Brătianu este unul dintre cele mai importante coridoare de mobilitate din municipiul Constanţa şi face parte integrantă din reţeaua Trans-Europeană de Transport, coridorul Rin – Dunăre, asigurând legătura cu localităţile învecinate din Regiunea Sud -Est, precum şi cu capitala ţării, municipiul Bucureşti via autostrada A4/A2 şi DN3. Cu o lungime de aproximativ 5.8 km şi o lăţime variabilă de 2/3 benzi de circulaţie pe fiecare sens de deplasare, Bulevardul I.C. Brătianu traversează oraşul pe axa Vest – Est şi asigură accesul la o serie de puncte de interes din municipiul Constanţa, cum sunt: Portul Constanţa, Gara CFR, staţiunea Mamaia, zona centrală şi platformele industriale şi comerciale din Sud- Vestul municipiului.
Pentru că bulevardul I.C. Brătianu este una dintre cele mai aglomerate artere de circulaţie, în special în orele de vârf, iar această aglomerare produce o serie de efecte negative precum poluarea ridicată, zgomot, întarzieri în trafic etc, administrația locală a inițiat o achiziție publică pentru serviciul de elaborare documentație tehnico–economică (expertiză tehnică, studii de teren – geotehnic și topografic, studiu de trafic, DALI, proiect tehnic pentru autorizarea lucrărilor, POE, PT și DE și altele–temă de proiectare) aferentă obiectivului de investiții „Îmbunătățirea mobilității în municipiul Constanța, B-dul I. C. Brătianu”. Achiziția are o valoare estimate de 3.600.000 de lei.
Iată principalele disfuncţionalităţi constatate la nivelul bulevardului I.C. Brătianu sunt urmatoarele:
– un nivel ridicat de poluare, în special provocat de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din traficul auto, cât şi un nivel ridicat al zgomotului;
– facilităţile de transport public şi pietonale sunt precare, nu îndeplinesc standardele actuale şi nu asigură funcţionalitatea aferentă,
– facilităţile destinate bicicliştilor şi căile de rulare dedicate mijloacelor de transport în comun sunt inexistente pe toată lungimea bulevardului, conducând la îngreunarea traficului, la aglomerări şi întârzieri în trafic atât a mijloacelor de transport în comun cât şi a autovehiculelor proprietate privată;
– modul necorespunzator şi intensiv de utilizare a bulevardului a condus la deteriorarea tramei stradale şi a trotuarelor, îngreunând mobilitatea şi, totodată, punând în pericol siguranţa traficului şi a pietonilor;
– infrastructura pietonală este precară, cu suprafeţe deteriorate, cu un spaţiu pietonal restrâns şi în cea mai mare parte neadaptat nevoilor persoanelor cu dizabilităţi şi mobilitate redusă, fapt ce duce la lipsa siguranţei pietonilor, în special a celor din grupurile vulnerabile (persoane cu dizabilităţi, batrâni, copii etc.)
Având în vedere disfuncționalitățile mai sus menționate, proiectul de resistematizare rutieră vizează reabilitarea infrastructurii rutiere pe trasee deservite de transportul public, resistematizarea şi reorganizarea circulaţiei prin crearea de benzi dedicate pentru transportul public, crearea infrastructurii pentru biciclete (piste/parcari/spatii inchiriere) şi reabilitarea trotuarelor.
Toate acestea vor conduce la creşterea vitezei de deplasare a vehiculelor de transport public, precum şi la creşterea atractivităţii, confortului şi siguranţei deplasărilor cu bicicleta şi pietonale. Efectul va fi amplificat de descurajarea deplasărilor cu vehiculul personal, prin reducerea capacitătii de circulaţie dedicate traficului general, pe anumite tronsoane de drum, precum şi prin amplasarea de stâlpi antiparcare.
Mihaela GIUGLEA
