Cancerul reprezintă a doua cauză a mortalității în țările UE, după bolile cardiovasculare. Potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE”, cancerul este recunoscut drept unul dintre principalii factori care determină decesele în blocul comunitar. Boala afectează sănătatea și viața pacientului și totodată grevează sistemele naționale de sănătate și de protecție socială, bugetele guvernamentale, productivitatea și creșterea economică, inclusiv sănătatea forței de muncă. Este nevoie urgentă ca sistemele de sănătate să fie mai eficiente, mai accesibile și mai performante. Astfel, în statele membre, o serie de realizări au pus bazele unei abordări comune în lupta împotriva aceste boli.
Apariția COVID-19 a amplificat problematica privind diagnosticarea și tratamentul cancerului afectând rata de morbiditate și mortalitate prin acesta. COVID-19 s-a răspândit în 2020 determinând cea mai gravă pandemie din ultimii 100 de ani. Criza sănătății publice a dus la o criză sanitară majoră. Impactul uluitor al COVID-19 asupra societății și economiei noastre a adus brusc sănătatea publică din nou în fruntea agendei politice. Mortalitatea cauzată de COVID-19 are evident o componentă socială, ceea ce reprezintă o reamintire sumbră a importanței determinanților sociali ai sănătății. Pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a lua în considerare reziliența sistemelor de sănătate ca o dimensiune la fel de importantă precum accesibilitatea, calitatea îngrijirii și eficiența în performanța sistemului sanitar.
Principalii factori de risc pentru apariția cancerului pulmonar rămân în continuare fumatul, dar și cei asociați mediului, în speță poluarea aerului. Cancerul colorectal este a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu aproximativ 156 000 persoane decedate în blocul comunitar. Rata mortalității prin acest tip de cancer este cu aproximativ 75% mai mare în rândul bărbaților, decât în rândul femeilor. Pe lângă vârstă, există mai mulți factori de risc pentru cancerul colorectal, inclusiv o dietă bogată în grăsimi și săracă în fibre, consumul de alcool, fumatul și obezitatea. Detectarea timpurie și un tratament adecvat au condus la rate mai mari de supraviețuire după diagnostic.
Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, cu aproximativ 95 000 decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală. Deși rata de incidență a cancerului de sân a crescut în ultimul deceniu, ratele de deces au scăzut ori s-au stabilizat, datorită diagnosticului mai timpuriu și tratamentului mai bun. Pandemia COVID-19 a îngreunat programele de screening și tratament al cancerului de sân în prima jumătate a anului 2020. Multe țări europene au raportat întârzieri în programele de screening de rutină, deoarece unele unități de mamografie au fost închise temporar sau pentru că multe femei au evitat să meargă la programarea mamografiei din teama de a nu fi infectate cu virusul SARS-Cov-2. Acest lucru poate duce la o proporție mai mare al femeilor diagnosticate într-un stadiu mai avansat. Calitatea îngrijirii cancerului a fost, de asemenea, afectată negativ în timpul pandemiei COVID-19 de întârzieri în accesul la tratament.
Estimările incidenței și mortalității prin cancer raportate nu reflectă încă efectul pe care pandemia COVID-19 l-ar fi putut avea asupra evoluției cancerului, deoarece aceasta va fi reflectată în evoluția anilor următori. La momentul redactării acestui raport, nu este încă clar ce consecințe a avut focarul COVID-19 asupra incidenței, mortalității sau supraviețuirii cancerului în fiecare țară și în UE în ansamblu. Statele membre UE s-au confruntat cu provocări semnificative în timpul vârfului epidemiei în menținerea screening-ului și tratamentului cancerului, situație ce a afectat calitatea îngrijirii pacienților cu cancer și chiar ratele de supraviețuire.
Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile de cancer în evidență în anul 2019 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2019 a fost Ilfov (276.7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Prahova (1137,8‰00 locuitori), Bacău (1149,8‰00 locuitori), M. București (1366,8‰00 locuitori), Vâlcea (1617,0‰00 locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței prin cancer a fost înregistrată în județul Teleorman (4324,7‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Dolj (4314,1‰00 locuitori), Constanța (3766,6‰00 locuitori), Olt (3525,6‰oo locuitori), Mureș (3510,9‰00 locuitori). În 25 județe rata prevalenței a fost peste media pe România (2528,7‰00 locuitori), iar în 17 județe au fost valori sub medie.
„Cancerul este un risc pentru o formă severă de COVID-19! Nu lăsaţi boala să vă afecteze! Și voi puteți lua măsuri și voi poți preveni și voi vă poți proteja! Depistarea timpurie și tratamentul corect al cancerului sunt esențiale pentru creșterea ratei de supraviețuire și a calității vieții„, susţine dr. Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa.
RECOMANDĂRI pentru pacienţii neoplazici în timpul pandemiei COVID –19:
Purtați o mască care vă acoperă nasul și gura;
Păstrați distanța socială de 2 metri;
Discutați cu medicul dumneavoastră curant sau cu medicul de familie despre oportunitatea vaccinării anti COVID19;
Evitați zonele aglomerate și spațiile interioare slab ventilate;
Spălați-vă des mâinile cu apă și săpun. Dacă nu există apă și săpun, folosiți un produs dezinfectant pentru mâini;
Acoperiți-vă nasul și gura atunci când strănutați sau tușiți;
Curățați și dezinfectați zilnic suprafețele atinse frecvent;
Fiți atenți la orice simptom de boală și luați legătura imediat cu medicul de familie sau medicul curant.
Medicul dumneavoastră oncolog va stabili continuarea/amânarea tratamentului oncologic dacă aveți COVID-19.
Alexandra VASILE



























