Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer face un apel național la acțiune pentru creșterea accesului la diagnostic și tratament în cancerul pulmonar. Fumatul și expunerea la radon sunt principalii factori de risc.
Populația aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiații (radon), la anumiți factori poluanți din mediu, precum azbestul, dar și cei cu un istoric de cancer în familie.
Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer, Organizația Mondială a Sănătății clasificând-o la momentul actual drept o amenințare majoră la adresa sănătății. În zonele cu expunere naturală de mediu la radon, combinația radon-fumat crește substanțial riscul de cancer pulmonar, în rândul bărbaților.
“Ar trebui să ştim că fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, dintre care peste 400 sunt cancerigene. Principalele substanţe sunt nicotina, gudronul şi monoxidul de carbon. Nicotina dă aceeaşi dependenţă ca heroina şi cocaina. Gudronul este substanţa aceea galbenă, lipicioasă, care se depune de filtrele de la ţigări, dar şi pe degetele marilor fumători. Vorbim şi despre monoxidul de carbon, un gaz care iese pe ţevile de eşapament ale autoheviculelor, pe ţevile furnalelor, un gaz foarte nociv. Fumul de ţigară mai conţine DDT (insecticid), fenol, amoniac şi multe alte substanţe. Am enumerate aceste substanţe pentru a se înţelege că este un cumul de toxicitate adus în organism în mod conştient, de bună voie. Fumătorii nu ştiu exact care sunt efecte fumatului asupra organismului sau poate că se gândesc că o ţigară sau 2-3 nu le face nimic rău, dar aşa ajung să devină dependenţi şi să fumeze un pachet de ţigări pe zi sau mai multe”, a declarat Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa.
Ce este radonul?
Radonul este un gaz natural radioactiv care se găsește în scoarța terestră. Radonul face parte dintr-un lanț lung de descompunere radioactivă care începe cu uraniul, prezent în roci și în sol de când s-a format Pământul. Radonul nu poate fi perceput de oameni, întrucât este incolor și inodor, dar poate fi măsurat datorită radioactivității sale. Gazul radon este absorbit în interiorul locuințelor din sol. În unele locuințe se înregistrează concentrații mari de radon, în special în zonele cu o cantitate mai mare de uraniu natural în sol și în roci. De asemenea, radonul poate fi prezent în materialele de construcții și în apa potabilă, dar, în majoritatea cazurilor, acestea determină o expunere la radiații mai mică decât radonul din sol.
Deși radonul ca atare este un gaz, produsele sale de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer. Dacă inhalăm produse de descompunere, radiația pe care acestea o emit ne poate deteriora plămânii. Expunerea la radon crește riscul de cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere este proporțional cu concentrația de radon din aerul respirat și cu durata expunerii la radon.
Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Stei) în rândul nefumatorilor7. Conform studiilor, circa 1:10 cazuri de cancer pulmonar (9%) sunt atribuibile expunerii la radon (la nefumători). Însă, estimările arată că expunerea adițională la fumat face ca până la 7:10 cazuri de deces prin cancer pulmonar (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc. Pentru Cluj, se estimează că expunerea la radonul din mediu și la fumat este responsabila pentru 2 din 3 cazuri de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaților.
De asemenea, cercetările din ultimii ani, au evidențiat cifre ce leagă incidența cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate. Toți acești factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare și mult mai greu de gestionat, având în vedere povara bolii.
Cu ocazia Zilei Internaționale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează un apel național la acțiune imediată pentru creșterea accesului la diagnostic și tratament în cancerul pulmonar. La nivel național, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică, aproximativ 10.277 de persoane pierzându-și viața din acestei afecțiuni.
“Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra pacienților oncologici în ceea ce priveste accesul la analize de diagnostic și la tratament, însă situația persoanelor cu suspiciune de cancer pulmonar și a pacienților deja diagnosticați este una dramatică. Numărul de bronhoscopii pe care medicii pneumologi îl pot face în această perioadă este extrem de limitat, 2-3 pe zi, fapt ce întârzie considerabil confirmarea diagnosticului pentru mulți pacienți. Cu cât se întârzie inițierea tratamentului, cu atât cancerul avansează și șansele de supraviețuire sunt mai reduse, evoluția fiind una galopantă”, spune Cezar Irimia, Președinte FABC.
FABC estimează că peste 3000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei și până acum, din cauza lipsei de acces la investigații medicale și tratament, multe dintre testele de diagnostic, precum bronhoscopia sau tomografia computerizată, fiind amânate. De asemenea, pacienții cu simptome specifice cancerului pulmonar sunt reticenți să se prezinte la medicul de familie de teama riscului de infectare cu SARS-CoV-2.
În același timp, pacienții cu cancer pulmonar sunt printre cei mai expuși riscului de a prezenta simptome severe ale bolii provocate de noul coronavirus. Așa cum s-a întâmplat și în alte țări europene, au fost luate măsuri pentru a minimiza riscul de expunere a pacienților la SARS-CoV-2 și multe dintre ședințele de chimioterapie sau alte tratamente au fost amânate.
“Parcursul pacienților oncologici în sistemul de sănătate este grav perturbat în acest moment. Este momentul să analizăm și alte soluții, precum cele de tratament la domiciliu și telemedicină, altfel riscăm ca rezultatele obținute la acești pacienți să fie periclitate și să pierdem și mai multe vieți. Dacă nu se acționează acum, nu doar rata de infectatre cu SARS-CoV-2 ne va evidenția la nivel european, ci și rata de mortalitate prin cancer pulmonar”, a mai adăugat Cezar Irimia.
România înregistrează în cancerul pulmonar o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 10%, una dintre cele mai scăzute la nivel european, însă trebuie subliniat că acest indicator urmează un trend pozitiv în ultimii ani.
Și mai mulți pacienți vor fi diagnosticați în faze avansate ale bolii
Diagnosticarea cancerului pulmonar poate fi dificilă, deoarece pacienții prezintă adesea o serie de simptome nespecifice, inclusiv tuse, respirație îngreunată, pierdere în greutate și oboseală. Cu cât cancerul pulmonar este diagnosticat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire și există mai multe opțiuni de tratament, cu care se pot obține rezultate eficiente. În România, 75% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii.
„Există mai multe bariere în depistarea precoce a cancerului pulmonar. Oamenii nu sunt conștienți de simptome și, uneori, subestimează gravitatea simptomelor cu care se confruntă, astfel că decid să amâne un control la medic. Acest lucru evidențiază cu atât mai mult nevoia unor campanii de conștientizare pentru recunoașterea simptomelor cancerului pulmonar și a unui program de creștere a nivelului de alfabetizare în sănătate. De asemenea, un rol importat în detectarea simptomelor cancerului pulmonar îl au medicii de familie, și chiar farmaciștii, care s-ar putea implica mai mult în acest efort de identificare precoce și trimitere la medicul specialist pentru investigații suplimentare”, spune Cezar Irimia, președinte FABC.
Conform celui mai recent raport realizat de Lung Cancer Europe (LuCE) privind cancerul pulmonar, care a inclus și pacienți din România, 7 din 10 respondenți nu cunoșteau simptomele acestei boli înainte de diagnosticare. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au considerat că simptomele lor sunt grave și doar 4 din 10 dintre participanții la studiu au crezut că e posibil să se confrunte cu un cancer pulmonar înainte de diagnosticare.
În ciuda progresului realizat în dignosticarea și tratarea cancerului pulmonar, pacienții întâmpină numeroase bariere în parcurgerea etapelor necesare post-diagnostic. Conform unui studiu, 57% dintre respondenți au considerat că nu există tratament pentru boala lor, 56% s-au speriat când au primit acest diagnostic, iar pentru 76% dintre ei a fost dificil să înțeleagă pașii pe care trebuie să-i urmeze. Astfel, informarea pacienților cu privire la parcursul lor după obținerea diagnosticului, consilierea și sprijinul direct acordat pacienților pe tot acest parcurs joacă un rol esențial.
“Pentru a putea crește rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar, trebuie să îmbunătățim accesul la servicii medicale, să creștem calitatea acestora, reducând considerabil timpul de la diagnostic la inițierea tratamentului. În plus, sunt necesare: un acces neîntrerupt și la timp la medicamente, creșterea accesului la medicamentele inovatoare și facilitatea accesului la cele deja compensate, accelerarea procesului de achiziție din spitale prin simplificarea procedurilor, accelerarea aprobării studiilor clinice și facilitarea accesului pacienților la astfel de programe”, spune Cezar Irimia.
A.V.
Citeşte şi:
