Fumătorii sunt considerați un grup de risc pentru infecțiile cu SARS-CoV-2. Evoluția bolii la pacienții dependenți de tutun este de obicei mai dificilă și de mai lungă durată, ba chiar adesea mortală, în comparație cu parcursul aceleiași boli la pacienții nefumători, potrivit unui studiu publicat în Chinese Medical Journal.
Fumatul poate afecta aproape fiecare organ al corpului. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a fumătorilor. De asemenea, fumătorii sunt expuşi unui risc de până la 4 ori mai mare de tromboză. Cuplurile de fumători sunt mai susceptibile de a avea probleme de fertilitate. Fumatul creşte riscul de apariţie a disfuncţiilor erectile la barbaţi, creşte riscul de boală parodontală şi scade nivelul de vitamină A. Aşadar, efectele nocive ale fumatului au fost clasificate ca severe (cancer pulmonar, accident vascular cerebral) şi mai putin severe (dinţi îngălbeniţi, respiraţie urât mirositoare).
Fumul de ţigară conţine DDT
“Ar trebui să ştim că fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, dintre care peste 400 sunt cancerigene. Principalele substanţe sunt nicotina, gudronul şi monoxidul de carbon. Nicotina dă aceeaşi dependenţă ca heroina şi cocaina. Gudronul este substanţa aceea galbenă, lipicioasă, care se depune de filtrele de la ţigări, dar şi pe degetele marilor fumători. Vorbim şi despre monoxidul de carbon, un gaz care iese pe ţevile de eşapament ale autoheviculelor, pe ţevile furnalelor, un gaz foarte nociv. Fumul de ţigară mai conţine DDT (insecticid), fenol, amoniac şi multe alte substanţe. Am enumerate aceste substanţe pentru a se înţelege că este un cumul de toxicitate adus în organism în mod conştient, de bună voie. Fumătorii nu ştiu exact care sunt efecte fumatului asupra organismului sau poate că se gândesc că o ţigară sau 2-3 nu le face nimic rău, dar aşa ajung să devină dependenţi şi să fumeze un pachet de ţigări pe zi sau mai multe”, a declarat, pentru Focus Press, Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa.
Efectele fumatului pe termen scurt ţin de dispoziţie, de voce, de înroşirea ochilor, o stare de hopoxie, ameţeală, iar efectele pe termen lung vorbesc despre afectare sistemică, despre efecte nocive asupra aparatului respirator, cardiovascular şi asupra tuturor organelor şi sistemelor din organism. „Atunci când respiraţia suferă fiecare celulă suferă. O celulă care nu are oxigenul necesar se află în hipoxie, nu se mai poate regenera, se usucă şi moare. Pierderea celulelor din organism, de la diferite organe, înseamnă mai mult decât îmbătrânirea organismului prematură, înseamnă şi moartea organismului la un moment dat„, potrivit dr. Loti Popescu.
Marii fumători sau cei ocazionali ajung să renunţe la fumat atunci când sunt avertizaţi de către medicu curant, medicul de familie sau de către medicul pneumofiziolog că mai au puţin de trăit. “Ideea acestor campanii de informare constă tocmai în a convinge oamenii să nu înceapă să fumeze, iar cei care fumează să renunţe”, susţine medicul Loti Popescu.
Anual mor 8 milioane de persoane din întreaga lume ca urmare a consumului de tutun
Anual mor peste 8 milioane de persoane din întreaga lume ca urmare a consumului de tutun. Majoritatea deceselor se înregistrează în ţările cu venituri mici şi mijlocii. Expunerea la fumatul pasiv, o altă problem foarte importantă, este responsabilă anual pentru aproximativ 1,2 milioane de decese. „Fumatul pasiv este inhalarea fumului de la ţigara unui fumător de către un nefumător. Expunerea pe o scurtă perioadă de timp dă doar nişte efecte de scurtă durată. Cel care nu fumează este vizibil deranjat de fum, iar efectul pe termen lung al fumatului pasiv, 8 ore pe zi, poate să fie acelaşi ca în organismul fumătorului sau uneori mai grav. Depinde de rezistenţa persoanei respective. Fiecare persoană are vulnerabilităţile ei„, a declarat dr. Loti Popescu.
Medicii îndeamnă fumătorii să renunţe la acest viciu care le pun în pericol viaţa. „În această perioadă de pandemie, perioadă pe care o traversăm la nivel mondial, este foarte important ca fumătorii să încerce să renunţe la fumat. Fumatul este un factor de risc pentru sănătatea organismului în general şi pentru infecţia cu SARS-CoV-2 în special. Consumul de tutun poate să crească riscul de a contracta virusul SARS-CoV-2. Dacă nu există o bună igienă a mâinilor în momentul în care fumătorul duce ţigara la buze, degetele pot să ajungă în apropierea feţei, ceea ce poate răspândi virusul la gură, ochi sau nas. Există un risc mai mare de infectare la persoanele care fumează. Unul din sistemele interioare ale corpului care cedează în infecţia respiratorie cu SARS-CoV-2 este reprezentată de sistemul pulmonar. Vorbim despre nişte plămâni care trebuie să facă faţă unei infecţii respiratorii puternice. Una este când plămânii sunt sănătoşi şi alta este când plămânii deja sunt fibrozaţi sau au alte afecţiuni, disfuncţionalităţi cauzate de fumat. O persoană cu plămânii mai sănătoşi poate să reziste mai bine în această pandemie, în cazul în care se infectează. Este foarte important de ştiut că nişte plămâni sănătoşi se şi antrenează, se fac exerciţii de respiraţie în fiecare zi, se face mişcare, activitate fizică, în fiecare zi şi capacitatea respiratorie este bună faţă de cineva care este fumător care poate are şi un anumit grad de fibroză pulmonară„, ne-a explicat medicul.
Cu alte cuvinte, renunţarea la fumat vă ajută plămânii şi inima să funcţioneze mai bine, scade riscul ca la infectarea cu virusul SARS-CoV2 să aveți simptome mai grave, vă ajută să vă recuperați mai repede, dar şi să-i protejați pe cei dragi, în special copiii de expunerea la fumul de țigară.
10 motive de a renunţa la fumat:
1. Fumatul ucide – renunţarea la fumat vă prelungeşte viaţa
2. Nu vreţi să depindeţi de tubul de oxigen
3. Chimioterapia (tratamentul împotriva cancerului) nu este ceva ce vă doriţi.
4. Puteţi să îmbolnăviţi persoanele dragi din jurul vostru.
5. V-aţi săturat de tusea şi expectoraţia zilnică.
6. Economisiţi banii de medicamente şi medic.
7. Fumatul este tot mai puţin tolerat în public. La modă este să fii nefumător.
8. Economisiţi bani (la un pachet/zi – cca. 20 lei economisiţi într-o lună 600 lei)
9. Fumatul nu vă rezolvă problemele.
10. Dacă alţii au putut, puteţi şi voi!
Alexandra VASILE