Anăstase Caraiola a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA Constanța, cu privire la faptul că, prin amicii lui cu funcții în primării și în Consiliul Județean, a avut acces la informații nedestinate publicului, cu ajutorul cărora a facilitat câștigarea unei societăți a mai multor contracte.
Firma care ar fi câștigat contractele, cu ”dedicație” – ca să spunem așa – ar fi Dimitris Garden, a cărui asociat și administrator este Georgeta Iuliana Buzau.
Anăstase Caraiola a fost asociat în firma Lo Spuntino SRL, acum asociați fiind Ionuț Valentin Boronica (76%) și Hristu Pandichi (24%), care are sediul în același loc cu Dimitris Garden, și anume pe strada Victoriei din Mihail Kogălniceanu. Firma a fost înființată în 2004, iar în 2007 a fost cesionată către Hristu și Caraiola. Apoi, Caraiola s-a retras. Potrivit unor surse, la adresa celor două firme ar fi chiar domiciliul lui Caraiola.
Precizăm că Dimitris Garden are ca obiect de activitate ”cultivarea altor plante”, iar Lo Spuntino: ”transport rutier de mărfuri”.
Doi funcționari publici trimiși în judecată de DNA
La mijloc este vorba de ancheta DNA Constanța despre cum o firmă câștiga contracte publice.
Precizăm că, în aceeași speță, Ermil Chelariu – director general al Direcției Generale Administrarea Domeniului Public și Privat – Autoritatea Județeană de Transport, și Adrian Roșu – funcționar public în cadrul primăriei orașului Mangalia, județul Constanța, au fost trimiși în judecată (în dosar separat – 8467/118/2023. )
Caraiola a fost condamnat la închisoare cu suspendare
De asemenea, Anăstase Caraiola, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției la Tribunalul Constanța, dosar 8468/118/2023.
Pe 28.03.2024 a fost condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare, după ce magistrații i-au admis acordul de recunoaștere a vinovăției.
”Admite acordul de recunoaștere a vinovă?iei încheiat de DNA ST Constanţa cu inculpatul Caraiola Anăstase. În baza art.48 C.pen. raportat la art.12 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art. 480 alin. 4 C. pr. pen., condamnă inculpatul Caraiola Anăstase pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.12 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. (trei acte materiale). În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 alin. 1 C. pen. În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Constanţa sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate”, potrivit minutei judecătorești.
Date din dosar: contracte câștigate din pricina firmelor cu rol de ”iepure”
”Astfel, din analiza documentelor ridicate de la Consiliul Județean Constanța s-a constatat că subiectele discuției erau în realitate ofertele depuse în cursul lunii aprilie 2023 de către inculpat pentru procedura de atribuire a contractului de prestări servicii „Întreținere spații verzi la clădirile aparținând/administrate de către Consiliul Județean Constanța”, una dintre acestea fiind din partea societății deținută de UAT iar cealaltă era deținută de o persoană cu care inculpatul a purtat convorbiri telefonice în vederea întocmirii respectivei oferte. Astfel, după cum rezultă din referatul nr.13548/10.04.2023, avizat de către inculpat, ofertele pentru atribuirea contractului menționat mai sus, au fost depuse la o dată ulterioară discuției telefonice din data de 30.03.2023, purtată între cei doi inculpați, respectiv la începutul lunii aprilie (05 – 06.04.2023).
În sensul că inculpatul (cel mai probabil Ermil Chelariu de la CJ – n.r.) cunoștea că toate ofertele proveneau de la coinculpatul (Caraiola – n.r.) este și împrejurarea că, după cum rezultă din procesul de percheziție informatică efectuată asupra telefonului mobil al primului inculpat, în luna februarie 2023, secundul inculpat îi trimisese adresele de poștă electronică a trei societăți comerciale: cea care trebuia să câștige (nr.) și alte două care ar fi urmat să joace rolul de ”iepure” în procedurile de achiziție publică. Cu ocazia percheziției informatice efectuată asupra hard diskurilor ridicate de la punctul de lucru al unei firme implicate, au fost identificate două fișiere în format .pdf create în 28.03.2023 care reprezentau ofertele nesemnate și neștampilate ale societăților concurente, ceea ce demonstrează că ele proveneau de la același operator economic și fuseseră realizate tocmai pentru a asigura acesteia câștigarea contractului. De asemenea, cu aceeași ocazie, în calculatorul firmei au fost găsite și oferte similare, pentru aceeași procedură, întocmite în numele celor două firme concurente, la data de 20.03.2023. Ofertele fuseseră pregătite pentru depunerea în procedura de achiziție privind serviciile de întreținere spații verzi și întocmite în condițiile în care pe 23.02.2023, inculpatul … îi trimisese, prin aplicația whatsapp, inculpatului …. adresele de email ale celor două societăți concurente. Această împrejurare constituie un argument suplimentar în sensul nu doar că toate cele trei oferte proveneau în realitate de la aceeași firmă ci și că toți cei implicați cunoșteau aceasta și că inculpatul (Caraiola – n.r.) era cel care gestiona în fapt adresele de email respective, de pe care, în mod obișnuit, trimitea oferte instituțiilor publice”, potrivit datelor din dosar.
În cauză au existat și interceptări.
L.B.
